vineri, 24 decembrie 2010

“Trăim în România şi asta ne poate costa viaţa”

Dacă aveţi răbdare, timp, dispoziţie să citiţi ziarele de azi, despre Gestul de ieri, vă sugerez să nu pierdeţi timpul cu textele articolelor. Sunt scrise mai bine sau mai prost, după posibilităţile autorilor lor.
Treceţi direct la comentarii. O să descoperiţi o Românie bizară, înspăimântătoare, un fel da ţară-capcană. Vorba unui cititor: “Trăim în România şi asta ne poate costa viaţa.”
Cu mult înaintea politicului, anonimi comentatori, semenii noştri, vecinii noştri de bloc, de oraş, de ţară, au restabilit adevărul şi au interpretat gestul acelui om disperat.
Pe scurt, ei zic cam aşa:
Nu era decât un nebun. Care voia bani de pomană, ca noi toţi, fiindcă în ţara asta nimeni nu munceşte, stă la cerşeală de la Guvern. S-a aruncat de la balcon? Haida-de! Orice prost ştie că de la 3 metri n-ai cum să mori! Un laş! A lăsat acasă doi copii fără tată. Da’ cât voia, nenică, salariu?! N-avea doojdă milioane? Ce, e Boc vinovat că avea el un copil bolnav? Păi a zis şi la televizor, un psiholog, că era labil psihic. Adică nebun. Cică e prieten cu Vadim. Înseamnă că l-a plătit bine, să sară de-acolo. Stă niţel în spital şi se umple de bani.
Concluzie: “Tipul care s-a aruncat azi la parlament are o problemă psihică ori e plătit de cineva.”

Şi n-au trecut nici 24 de ore!
Avem tot timpul să aflăm, în zilele următoare, de la colegii noştri internauţi, că, de fapt, omul nu s-a aruncat în gol, ci a sărit în sus de bucurie. Dar Mogulii au dat pe televiziunile lor filmul invers, pe repede înapoi, ca să nu-l lase în pace pe domnul preşedinte, să ne vrea binele şi pe mai departe.

7 comentarii:

  1. SĂRBĂTORI DE IARNĂ FERICITE, RENATA!

    N-ar fi o problemă prea mare dacă cei care fac asemenea comentarii ar fi o mână de oameni. Problema e că sunt ENORM de mulţi şi că, aşa cum spun de o bună bucată de vreme, ei ne hotărăsc mereu soarta, mie, ţie, nouă, tuturor celorlalţi ALTFEL decât ei. Drept pentru care îmi iau permisiunea ca, acum în ajun de Crăciun, să le urez să-i bată Dumnezeu. Iar dacă nu există Dumnezeu şi, ca atare, nu va avea cine-i bate, să ajungă în 2011 să mănînce de pe jos. Scuză-mi duritatea vorbelor, dar acesta este răspunsul meu nu atât la militantismul lor mizerabil, cât la lipsa lor de omenie.

    RăspundețiȘtergere
  2. Sarbatori fericite Renata, familiei si prietenilor acestui blog!

    RăspundețiȘtergere
  3. Florine,
    Sărbători fericite şi ţie!
    Nu-i nimic dur în vorbele tale. Dacă ar lucra măcar legea compensaţiei, atunci când Dumenzeu simulează că nu există, oameni ca slugile lui Băsescu ar râma prin tomberoane, în cel mult doi ani.
    Eu cred că Băsescu n-ar fi fost viabil, fără slugile lui. Exact ca Ceauşescu...

    RăspundețiȘtergere
  4. Sanatate si bucurii, Renato, alaturi de cei dragi tie! Craciun fericit!

    RăspundețiȘtergere
  5. La mulţi ani cu sănătate, Renata!
    Crăciun fericit!
    Sărbători fericite,
    ţie şi prietenilor Gării!

    RăspundețiȘtergere
  6. Crăciun frumos şi liniştit, cu multă sănătate !

    RăspundețiȘtergere
  7. Mulţumesc, prieteni!
    Tuturor celor care trec pe peronul gării noastre le doresc să fie sănătoşi, plini de har, plini de haz, să le fie mintea ascuţită până la adânci bătrâneţi!

    RăspundețiȘtergere