vineri, 15 iunie 2012

Îngheţată, chingi şi targă


Acum un ceas, aveam chef de-o îngheţată. Un chef mai mare decât lenea care mă cuprinde odată ajunsă acasă. Aşa că m-am dus s-o cumpăr.
În faţa blocului, Emil, zis Benga, vecinul meu de la parter, se uita în lungul străzii.
- Ce faci, Emil?
- Mama.
- Ce-i cu mă-ta?
- Doarme de ieri şi nu pot s-o trezesc. Şi are febră. Am chemat Salvarea la prânz şi nu mai vine.
- Şi ce le-ai zis, la Salvare?
- Că doarme şi are febră. Vino şi tu s-o vezi!
M-am dus. Frigea şi respira ca o locomotivă. Avea mâinile ca ceara.
- Mamă, mamă! strigă Benga, scuturând-o de umăr, demonstrativ. Vezi? Nu se trezeşte.
Sun la 112 şi le zic ce-am văzut. SMURD-ul ajunge în opt minute.
Doi băieţi pe care scrie PARAMEDIC  îi pun nişte senzori şi masca de oxigen. Electrocardiograful munceşte. Tensiunea 9 cu 4. Pulsul 140.
- Poate fi un accident vascular? întreb eu.
- Mai degrabă o comă, mi se răspunde. Apoi, acelaşi, către fiu: ia zi, frate, de când n-ai mai trecut prin camera ei?
- De-aseară, zice Benga.
- Î-hî! mormăie celălalt, pe ton de “pe dracu!”…
- Targă şi chingi! comandă primul, şoferului, apărut şi el în prag.

Ies afară, să fac loc.
Unul dintre paramedici iese cu mine.
- E retard, tipu’?
- Nu, zic. E doar sărac. Trăiesc amândoi din pensia ei.
- A-ha. Şi s-a hotărât, brusc, să ia viaţa pe cont propriu!
- Adică ce vrei să zici? îl întreb.
- Că baba nu-i aşa de azi, de ieri…
- Moare?
Înalţă din umeri:
- Mai există şi minuni.
- Unde o duceţi?
- La Sfântu Ioan.
- Spitalul? întreb aiurea.
Îmi zâmbeşte peste umăr, în timp ce se îndepărtează, ca să le dea celorlalţi o mână de ajutor:
- Deocamdată, spitalul…

2 comentarii:

  1. nu mai rezist sa aud de salvare ... am asteptat 1 ora si 20 de minte sa ajunga salvarea la tata, am sunat de 4 ori in intervalul asta ... dupa aia mi-a parut rau ca nu am sunat la bgs macar aia ajungeau in 15 minte .. iti dai seama ca daca tata nu isi revenea ca as fi avut tot timpul pe constiinta ca nu am sunat la salvarea pe bani, nu mai suport nici sa aud sunetul salvarii, ma apuca instananeu plansul,
    Emil, zis Benga a zis ca a sunat la salvare de la pranz ... de ce naiba nu a ajuns salvarea ... daca nu coborai tu pentru inghetata?
    theodora

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E tare complicat, Theo! Dispeceratul e format din oameni. Oamenii sunt subiectivi. Filtrează mesajul celui care face apelul. Nu vor recunoaşte niciodată asta, dar eu am chemat ambulanţe de multe ori la farmacie, fiindcă oameni cărora li se face rău pe stradă intră într-un asemenea loc spre a cere ajutor şi am învăţat criteriile după care vin mai repede sau mai "cătinel" la solicitare.

      Ștergere