marți, 10 mai 2011

Pe marginea găurii

Prea uşor ajungem la concluzii...
Eu vreau să ştiu cum a apărut gaura în talpă.
E din culpă sau cu premeditare? Adică a mers ăsta aşa de mult pe jos (şi dacă da, pe unde?) sau a băgat foarfeca, mişeleşte, în talpă, simulând un exemplu personal?
Ăştia-s pantofii pentru România sau îi poartă nediscriminatoriu, peste tot? E accident sau pildă?
A măsurat cineva, în pixeli, suprafaţa lipsă? E prin frecare sau prin decupare?
Dacă e făcută de mână omenească, atunci e mâna serviciilor, care au prelevat niţică materie primă de talpă, să-şi  facă şi Boc o pereche de pantofiori de "înalt funcţionar"...

21 de comentarii:

  1. @Renata,
    Ca să-mi pot permite vreun răspuns, ar însemna să-mi dau cu presupusul.
    Oricare ar fi explicația , ceva se vede cu ochiul liber-ține de educație, respectiv de respect.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ciorapii or fi în stare bună ? Că s-au mai văzut cazuri... :))

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu aş fi curios să ştiu dacă gaura aia i-a provocat insului mâncărimi. Că multe găuri produc asemenea simptome...

    RăspundețiȘtergere
  4. Poate că aşa e modelul.
    Dar legându-mă de titlul postării, nu suntem pe marginea găurii, suntem în groapă! Destul de mobilizator, nu?

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu cred ca pantofii sunt darul poporului argentinian catre negociatorul care i-a bagat adanc in groapa. Noi mai avem pana la fund, asa ca s-a gasit un binevoitor care s-a oferit sa-i pingeleasca "moca" pantofii ...

    RăspundețiȘtergere
  6. Din punctul meu de vedere, cred ca pur si simplu il doare-n cur de tot si de toate :) Omu' e 'epicurean', e 'plezirist', si are lucruri mai interesante de facut in viata decat sa-si ia pingele... Bravo lui! Eu n-as fi stat decat in slapi si in halat de baie in ROMania, si pe Base sau reprezentantii lui i-as fi primit doar la poarta - "Ia ziceti, ba, milogilor, iar vreti bani, ba?! Iar vreti sa ne mituiti cu banii nostri sa va tinem de bulibasa peste jegurile alea? Du-te, ba, dracu' de chior, ba!" :D

    RăspundețiȘtergere
  7. ren dear!
    a naibii sa fiu daca nu compui CEVA cu titlul 'za boc gav:nmant'
    Am o seteeee! :-)

    anca mica

    RăspundețiȘtergere
  8. Gina,
    ca să fiu mai cumplită decât reporteriţa care a găsit cu cale să-l întrebe pe Franks, în conferinţa de presă, cum îşi comentează gaura din talpă, eu mă întreb cum, de atâta amar de vreme de când bântuie personajul fmi prin ţară, nu s-a găsit niciun jurnalist să-l întrebe cum umblă, la vedere, cu faţa pe care o are şi i-a deranjat o gaură în pantof?

    RăspundețiȘtergere
  9. Matilda,
    io d-aia nu-mi descalţ niciodată musafirii la intrare, să n-am surprize d-astea... ciorapi cu hublou la degetul mare.

    RăspundețiȘtergere
  10. Greşit, Florine!
    Nu găurile, ci viermişorii intestinali produc...

    RăspundețiȘtergere
  11. Da, Ifim, exact în speranţa că titlul duce cu gândul la marginea gropii, prăpastiei, de-aia l-am ales aşa.

    RăspundețiȘtergere
  12. A ajuns in halul asta din cauza noastra .... ne-a imprumutat pana si banii cu care trebuia sa isi puna pingele

    RăspundețiȘtergere
  13. ALM,
    eu cred că pantofii ăia fuseseră, la origini, de superbună calitate fiindcă, la cum arătau feţele lor, atestând deja o valoare de patrimoniu muzeal, e de mirare că mai aveau tălpi.

    RăspundețiȘtergere
  14. Vlad,
    iar eşti groaznic de agitat! Păi EXACT asta ne-a şi zis, omul. Că i se rupe de noi. Că-l doare-n blacheuri. Şi, ca să fie sigur că percepem mesajul, şi-a arătat niţel talpa.

    RăspundețiȘtergere
  15. anca mică,
    am căutat în dicţionar la ZĂ... E zăpadă, zăduf, zăbun, dar zăboc nu e, fată! :)
    Să mă uit în ăla englez-român?!

    RăspundețiȘtergere
  16. The Boc Government, adica

    RăspundețiȘtergere
  17. Anonimului...

    Acuma, sincer! Noi avem un singur of:
    o gaură în talpă la pantof.
    Mimam că nu pricep ce va să zică,
    fonetic, draga noastră ancă mică!

    RăspundețiȘtergere
  18. Ar mai fi niste variante.
    1) - USLaşii l-au "facut" in Photoshop. Priviti ce geometrica e pata neagra...
    2) - Nu e o lipsa, ci o adaugire. Cum gheaţa s-a scurs in canalizari de mult, nu poate fi leucoplastul lipit ca antiderapant. E o picatura din smoala lui Sarsaila, pe la care-a fost J.F. (inainte de-a pasi pe grumazul vanzatorilor de neam si ţara din palatul ala) ca sa-si primeasca indicaţiile cu minuţiozitate: ce, cum si unde trebuie sa modifice, pentru un efect distructiv macro si maxim.

    RăspundețiȘtergere
  19. Dane,
    Se pare că un asemenea detaliu te poate duce foarte sus, pe scara ierarhică.
    Uită-te măcar la poze aici, dacă n-ai chef să şi citeşti:

    http://www.121.ro/articole/art6523-barack-obama-un-presedinte-prea-bun-pentru-a-fi-a.html

    RăspundețiȘtergere
  20. :))) ren a plouat cu ghiersuri...pe anca mica. Voila de vezi:

    Patru Portarei
    George Cosbuc
    Din larguri de palată ies patru portărei:
    Au coifuri, au ceaprazuri, au sulita la ei.
    Nebun s-aruncă roibul, ca viforul pe luncă,
    Trei cai cu el alături p-acelasi pas s-aruncă.
    si zice portărelul, al cărui cal e corb:
    Ca pajură pe Surgă, zdrobit, am eu să-l sorb!ti-l strâng, până ce-mi urlă că nu-i mai trebe fete.
    Vorbeste cel ce fuge pe cal stropit cu pete.
    si cel pe calul muced răsteste vulturel:
    Asa să trăiesc! Astăzi îngrop sulita-n el!De nu-l fac eu cenusă, să n-am de mamă parte!
    Se jură cel cu roibul frumos ca scris în carte. Un zmeu a dus pe Veta lui Trăsnet-Împărat
    Pe Veta s-o găsească ei patru s-au jurat.
    si cine-o va aduce din tările măiestre
    O ia pe Veta doamnă, si nouă tări ia zestre.
    Să pleci orbit la moarte, când zestrea-i lumi deloc,
    Când ai pe Veta doamnă, să prinzi cu gura foc.
    E tara toată sesuri, ca ploaia-i de mănoasă;
    si n-are-n lume seamăn Saveta de frumoasă.
    Ca malura de negri sunt ochii ei duiosi,
    Obrajii ei molateci ca zmeura de rosi.
    E ruptă din zori palizi, căzută e din soare:
    Căci glia, cât de stearpă, pe urma ei dă floare. Si patru cai aleargă cu patru portărei,
    Topeste-se pământul cum tremura sub ei.
    Ajung la mănăstirea din crângul de fagi tineri,
    Cer sfat, le dă sfaturi vrăjite sfânta Vineri.
    Le spune că departe, pe râu de mărgărint,
    Sunt poduri cu părcane cioplite din argint.
    Sub nalt grindit d-aramă stau câsite de aur,
    si-acolo străjuieste mereu câte-un bălaur.
    De scapi de dântii teafar, ajungi să poti vedea
    Palatele de glajă pe-un munte de mărgea.
    Si cine-i om să lupte cu zmeu, ca să-l omoare,
    Stăpân va fi pe Veta, pe chei si pe zăvoare. Hei, Trăsnet-Împărate! Multi ani cu har de domn!
    Feciorii tăi desteaptă tot iadul azi din somn!De-ar da spre cer năvală, si-n cer ar face strungă,
    Voinici, cât să-ti răstoarne pământul într-o dungă.
    Ei pier în Răsărituri, ca soimii zboară zbor.
    Se duc cum nu se duce nici dragoste, nici dor.
    Ei trec în Lumea-neagră, trec rânduri de movile
    si trece-o zi, trec două, trec cinci si septe zile. Dar când a fost în ziua d-a opta, pe-nsărat,
    În zări, departe-n funduri, un cal s-a arătat:Cu tarnita pe solduri, cu frânele-n picioare
    Si galben călăretul ca prinsul de lingoare.
    Trei cai aleargă-n urmă-i sălbatici de merei;
    Să-i vezi si să-ti faci cruce de bietii portărei!Ei fug mâncând pământul, ar soarbe-n gură marea
    Căci nu-i încape sesul si nu-i cuprinde zarea.
    si geme portărelul, al cărui cal e corb:
    E nalt, cât e nalt cerul, cât iadul e de orb!Hu, tot îs de cutremur, si gheată simt în spete,
    Suspină cel ce fuge pe cal stropit cu pete.
    si cel pe calul muced oftează tulburel:
    Să-mi dai pe Cosinzeana, eu tot nu lupt cu el!Nu, da să-mi dai tot cerul si, si din rai o parte,
    Vorbeste cel cu roibul frumos ca scris în carte.
    Si cum izbesc ei fuga răzleti într-un sirag
    Îi vede maica Vineri din tindă, de pe prag.
    Din cârjă ea ridică bătrânele sprâncene,
    Si dă din cap privindu-i la margini de poiene.
    Sunt tari feciori la spusuri, dar slabi la făptuit!
    Vitejii lumii noastre de mult s-au pristăvit.
    Când n-au curaj în suflet, de ce se bat nebuni?
    Nici Dumnezeu nu face cu cei fricosi minuni.
    De nu te-a născut cerul voinic să lupti cu zmeii,
    Degeaba măsuri câmpii, căci pati ca portăreii.
    Nu-s toti viteji pe luptă, câti stau în seauă pusi
    Viteaz e numai unul, si-l cheamă Pipărus!

    RăspundețiȘtergere
  21. Văzui de voala...
    Cu mare plăcere.
    Salutăm anca mică!

    RăspundețiȘtergere