duminică, 16 ianuarie 2011

Răspuns lui Cody, care voia să-şi şteargă blogul

(Lui Cody)
...Nu-s mai pornită acum, decât în ziua în care m-am născut, fără să mă întrebe nimeni dacă-mi convine locul şi timpul.
Atunci am protestat energic, m-am încăpăţânat să mor, am refuzat să respir, să ţip, eram un doo kile de carne care strânge din gingii şi vrea la incinerator.
O doctoriţă cu nume rar, CAREBA, mi-a zis futu-ţi paştele mă-tii de copil, nu-mi faci mie mortalitate pe secţie!
M-a băgat în incubator şi a tras de mine trei săptămâni.
M-am luptat cu toate puterile să plec, jur!
 
M-a dovedit, fiindcă era mai mare şi mai rea ca mine, medicina era mai la început, nu existau atâtea scuze, atâtea comparaţii, nu ştiau mamoşii români de clinicile din Viena, iar dacă se dovedea că ştiu, venea securistul spitalului să-i întrebe de unde...
M-a trimis în schemă cu ură şi disperare, nu-i plăceau eşecurile, era o nesătulă câinoasă, ziua asista naşteri şi noaptea, acasă, făcea avorturi ilegale şi puşcăriabile, n-avea Dumnezeu, n-avea Diavol, avea doar aşa, un fel de beţie a succesului, o foame de-a fi adulată, era o dictatoare periculoasă care pe inspir asculta foşnetul chiuretei - noaptea şi pe expir zbiera ca o apucată "Împinge, fă!" - ziua...
M-a dus mama la ea, să mă arate când aveam patru ani şi recitam Zdreanţă, de Arghezi, impecabil.
Era exact aşa cum mi-o aminteam cu papilele neevoluate ale minţii mele din incubator:  un monstru îndesat şi asexuat care priveşte lumea cu furie, prin roţile negre ale unei biciclete…


Când vrei să tragi obloanele, Cody, te uiţi înapoi, să vezi cât i-a costat pe unii să te facă să ţi le permiţi.


16 comentarii:

  1. Asa imi placi, Renato: aspra, dar severa!

    RăspundețiȘtergere
  2. Renata ce te strang io de gat, sa nu-mi spui mie cutu ))))
    si chestia asta de la urma ce-a vrut sa fie?!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Renata:
    - m-ai făcut să mă interesez de Cody şi nimerisem prost, pentru că tocmai postase ceva despre porc, iar eu sunt în zodia porcului, după zodiacul chinezesc (sau mistreţ, pentru cei care vor să evite cuvântul porc);
    - în urma celor mai recente dezvăluiri, am descoperit că m-am născut pe la vreo şapte luni, având o masă totală de apx. 0,9Kg (deci, încă de la început am plecat de la zero);
    - moaşă a fost chiar bunica mea după tată, ea fiind un fel de Arafat al Milei 23, la acea vreme;
    - prima mea amintire se leagă de ea şi de bastonul cu care încerca să mă altoiască, eu având pe atunci vreo 4 anişori (bunica Parascovia, mama lui tata, a murit în aceeaşi zi cu JFK - Dumnezeu să-i odihnească, pentru că i-am pomenit);
    - deci, când aveai 4 anişori, Arghezi apucase deja să scrie "Zdreanţă":)
    - de unde ai scos bicicleta cu roţile negre? Mie îmi plăcea aia galbenă, cu o pedală ruptă, pedala din stânga...

    RăspundețiȘtergere
  4. Acum stiu... cand simt ca nu mai am putere sa scriu trec pe la tine :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Augustine,
    cu asta mă consolez şi eu.Şi mai e o vorbă care-mi place: nu-i frumoasă da'i bătrână.

    RăspundețiȘtergere
  6. Aia din urmă, Cody, e simplă: când reuşeşti, e şi meritul altora. Când te dai bătut, mai pierd câţiva pe lângă tine. Dacă nu pierd, măcar se simt dezamăgiţi.

    RăspundețiȘtergere
  7. Mădă, pot eu să te contrazic? :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Ifim,
    n-am 100 de ani, acum! Sigur că Arghezi scrisese Zdreanţă. Altminteri... de unde ştiam eu poezia?
    Bicicleta era neagră. Nişte ochelari cu rame perfect rotunde, groase, negre.

    RăspundețiȘtergere
  9. Teo,
    nu sunt întotdeauna o muză constructivă! Dar tu treci, că cine ştie... :))

    RăspundețiȘtergere
  10. Re,
    Ca tot era vorba de stersaturi, favorita ta de la Toronto, (ga)gica contra, s-a sters si ea. Sau s-a dat la fund.
    N-a avut de mers mult si nici in necunoscut pen'ca s-a dus de unde a venit.
    In lumea ei sucita.

    RăspundețiȘtergere
  11. Stiu Renata ca am dezamagit putin, mai ales o persoana care m-ar fi luat in tabarca de nu erau ..600 de km intre noi )))

    RăspundețiȘtergere
  12. Cody, îmi pare rău să zic asta, dar mai bine s-o ştii: când bucuri pe cineva sau când îl dezamăgeşti, starea nu e cantitativă, ci doar calitativă. Nu există mult, puţin...

    RăspundețiȘtergere
  13. Renata mai iei la mare arta?!! si io-s trecut prin viata, da le mai nuantam, da? sper ca la proxima ocazie nu o sa treci pe trotuarul...celalalt ))))

    RăspundețiȘtergere