Ştirea cu care se deschide ultimul grupaj de ştiri al zilei, la o televiziune de ştiri care zice că se respectă:
”Şerban Huidu se simte din ce în ce mai bine.”
Se simte din ce în ce mai bine de două zile. Se simte bine ascendent, rectiliniu şi uniform de 48 de ore, adică de 28880 de minute, respectiv de 172800 secunde, ca să mă exprim pervers, ca pe Târgu Ocna.
Nu pot să nu remarc că nici când era sănătos ca un taur, fără cască de protecţie, doar cu reflectorul pe cap, mulgând mediocru şi plicticos din osânza trecută a succesului la “Cronica cârcotaşilor”, Huidului nu i-a fost mai bine ca acum.
Dacă şi peste două săptămâni o să mai ţină capul de afiş la ştiri, eventual cu enunţul “S-au scurs paisprezece zile de când Huidu se simte atât de bine, încât are de gând să dea în judecată Antena 3, fiindcă i-a înscenat un accident de ski, la Innsbruck”, înseamnă că nu contează în ce partid activează tac-su, contează că e membru de partid.
+(3).jpg "NONO")
Din pacate, "accidentul Huidu" s-a transformat din stire in studiu de caz. Vom fi la curent, in zilele urmatoare, cu orice stranut, tuse sau flatulenta circotasa. Nu e prea corect, intr-o tara in care atitia oameni se sting in tacere, departe de camere si microfoane. Nu din cauza schiului de mare viteza, ci de frig si foame.
RăspundețiȘtergereŞi eu mă simt bine, renata, chiar dacă taică-meu, săracu', nu-i membrul niciunui partid.
RăspundețiȘtergereCând spun că mă simt bine, să înţelegi că n-am creierii zdruncinaţi, chisăliţă, piftie, sunt acolo, la locul lor, frământându-se să judece la rece cât de deşartă e lumea asta.
Augustin,
RăspundețiȘtergerepână acum ceva vreme, ştiam că o ştire se vinde atunci când conţine sânge, sex, lacrimi, cu toate extensiile posibile, şocante.
Paranoia asta cu Huidu îmi dă senzaţia că sângele poate fi din nas, sexul - feminin sau masculin, lacrimile de la ceapă.
Exemplul clasic despre ce poate constitui o ştire e ăla: un om a muşcat un câine vs. un câine a muşcat un om.
Acum, văd că se poartă cu succes varianta: un om a muşcat un măr.
Florine,
RăspundețiȘtergereîn mod bizar, toţi cetăţenii români care se simt bine fiindcă au creierii la locul lor şi-i folosesc aproape tot timpul, nu pot deveni O ŞTIRE. Dar, sunt O PROBLEMĂ pentru actualul guvern.
hahaha, re:)))
RăspundețiȘtergereMa faci pentru ca sa raz cu lacrimi. Nu de ceapa.
Nu vreau si nici nu pot sa pic in pacatul de a suferi de aceeasi superrautate dar cred ca-ti faci iluzii; pe astia cu "regimurile" nu-i doare nici in @ur de creierii unora. Sistemurile e atat de ermetice(!) incat nu mai poate fi rasturnate(!) nici macar dinauntrul lor, daramite din afara:))
Io nu poci suferi pentru ca la mine, superchestia aia e cronicizat; sa iertati 'mneavoastra;).
Un om a mușcat un câine.
RăspundețiȘtergereAcesta a murit( câinele).
@Io
RăspundețiȘtergereNu sunt sigură că am înţeles mesajul.
Îi spuneam lui Florin că cei cu mintea deficitară, ăia care pot fi păcăliţi că noaptea e zi şi ziua e noapte, că o sacoşă cu zahăr şi ulei reprezintă garanţia bunăstării lor viitoare, că e mai bine să fii umilit şi furat de un securist cu acte în regulă care a înfierat comunismul, decât de un comunist declarat, ăştia fac tot felul de chestii bizare şi ajung la ştiri, cumva.
Ceilalţi , normalii, care nu corespund celor de mai sus, ăştia sunt o problemă fiindcă tac, iar când tac se por gândi la orice. Pot avea un plan. Discret. Dar de rezistenţă.
Dacă pe "regimuri" i-ar fi durut în cur de creierii unora, n-ar fi fost închisorile pline, cândva, de deţinuţi politici.
Nu există "regimuri". Nu ştiu ce vi s-a explicat vouă acolo, în ţara democraţiei depline şi-a tuturor posibilităţilor...
Există un singur regim: de slăbire. Cei puţini care deţin banul fac meniul celorlalţi, foarte mulţi.
Mi-e teamă că eşti cu mult mai încrezător decât "se merită" în diferenţele de "regimuri".
Mi-e teamă că mulţii vostri sunt mai uşor de manipulat decât mulţii noştri.
Mi-e teamă că nivelul ridicat de igienă din ţara ta superdezvoltată a reuşit să spele mai multe creiere decât au fost spălate la noi, cei învăţaţi cu jegul.
Mi-e teamă că de foarte multe ori simt o undă de ironie în exces, în comentariile tale, care miroase a superioritate de "scăpat".
Mi-e teamă că mă voi opri aici cu temerile, ca nu cumva să am un puseu de superrăutăcism de-al meu şi să-ţi citez vreun calup de versuri din "Lordul John".
Altminteri, te asigur de toată prietenia şi consideraţia mea. Pe bune!
p.s. poţi scrie "cur" în limba română, poţi folosi orice organ în ortografie normală, nu-i nevoie de coada de maimuţă, fiindcă n-am niciun fel de moderare/cenzură la comentarii.
Gina, (o să-ţi spun aşa, fiindcă înţeleg că aşa te cheamă...)
RăspundețiȘtergereAsta e o ştire de primă pagină. Când câinele a murit, după ce a muşcat un om. De aceea nu ni se dau asemenea ştiri, se preferă ştiri de pagina doi, pe pagina unu, cu titlu îngroşat.
Nu ştiu cum se face presă, dar presupun că există o regulă nescrisă: adevărul zilei de azi nu trebuie să distrugă adevărurile zilei de ieri. Adică ştire-ştire, dar cu măsură! Dacă vrem să avem şi viitor.
Re,
RăspundețiȘtergereCand am zis "sistemurile" am inclus si pe cel ce, cu ironie il mentionezi, nu ma dau dupa colt nerecunoscandu-i putregaiurile, deci spalaturile, lor nu m-au ajuns pe deplin.
Ironia (dureroasa) este ca mamaliga nu explodeaza; cu asta cred ca am zis aproape tot cu inca o precizare: "discretia" celor care se opun e atat de sublima incat ...nu se vede.
De cand lumea PARUL a fost cea mai eficienta metoda dar se vede ca la ambele capete ale sale se afla cei ce se bucura de fovoritismele "regimurilor".
In tara democratiei cele mai vechi, sapunul e la mare cinste, nu prea pute a suadoare in metrou ori in avion iar creierele de care spui tu ca-s spalate si ele dorm in fiece noapte pe cca 4 de milioane de "ganuri" personale peste care regimurile "comuniste" amerloce nu pot trece usor, nici macar cu vederea.
Asa a fost sa fie stabilit pe aici de acum cateva sute de ani pe cand mamaliga din rasaritul Dunarii nu are decat cateva capse razlete.
Fara ironie, doar cu cinism dureros pentru ca nu uit de unde si de ce am plecat.
Saru'mana!
La amorsarea mămăligii româneşti, poporul care nu pute a transpiraţie în metrou fiind prieten bun cu săpunul, a contribuit din plin. Cu câteva distinse trădări istorice.
RăspundețiȘtergereŞi cu incidentul Teo Peter, dacă vrei să alunecăm într-o zonă foarte sensibilă.
Câtor români din diaspora americană le-a explodat mămăliga în momentul în care s-a dovedit ştiinţific că Teo Peter nu prea era în taxiul cu pricina?
Au ieşit ei, cumva, în stradă să protesteze împotriva sfidării adevărului?
Nu. V-aţi dus liniştiţi la job, v-aţi uitat la Oprah (dacă mai trăieşte),v-aţi scuipat în sân şi v-aţi făcut cruce. Pe urmă, aţi dat fuga pe străzi să-l aclamaţi pe Obama, să nu vă bănuiască vecinul de rasism şi să vă reclame.
bai ză uei: poanta cu Reagan alăptând un cimpanzeu ... Nici la voi nu explodează mămăliga, văd, deşi premise ar fi. :)
Acum am văzut comentariul tău, așa mă cheamă, așa să-mi spui!
RăspundețiȘtergere