Celui care mi-a încălzit toate iernile studenţiei, a înfierbântat atâtea funduri de Berzelius şi Erlenmeyer, a prăjit atâtea felii de pâine cu salam de şaişpatru, a sublimat, a calcinat, a aprins ţigări, a topit, a făcut cafele – un modest omagiu.
Până şi Google vă salută, domnule Bunsen!
+(3).jpg "NONO")
MI-ați făcut o mare bucurie cu acest omagiu minimalist!
RăspundețiȘtergereDoamnă profesor, dumneavoastră mi-aţi făcut mie una şi mai mare, trecând pe-aici, de ziua lui R. Bunsen.
RăspundețiȘtergereEu credeam ca, metaforic, te referi la Nichita :)
RăspundețiȘtergereArza-l-ar focu' de bec! La multi ani,
RăspundețiȘtergereanca mica ;)
Elisa,
RăspundețiȘtergereştiu că ai dreptate! Dar...
Imaginează-ţi: ai 23 de ani. În laboratorul din subsol e mai frig ca-n Peştera Scărişoara. E 8 dimineaţa şi lucrările practice ţin 7 ore. Bufetul se deschide la 9:30. Domnul Tudor trece printre mese şi împarte probele.E tăcut şi îmbufnat ca un câine bătrân. Nu pune gura pe băutură până la 10 şi, până nu desface sticla de vodcă, nu vorbeşte cu noi. "Dacă face careva o cafea, să-mi dea şi mie!"
Rupi plicul cu groază. Dacă e doar un prăfuleţ alb, eşti mâncat. Poate fi orice. Oftezi şi-l aprinzi pe domnul Bunsen. Dacă flacăra se colorează în violet, ai sodiu; dacă e albastru deschis, poţi să fii sigur că e arsen. Domnul Tudor e îndrăgostit de sărurile ăstuia; dacă se face verde, ai belit-o: e bor, cupru sau bismut. Îi plac toate trei. Da' măcar ştii de unde s-o apuci. Ai trei suspecţi. Până la prânz ai şanse să-i incriminezi şi pe ceilalţi.
Chimia analitică e ca o enigmă poliţistă. Dacă tu eşti Holmes, becul Bunsen e doctor Watson. Fără el eşti mort.
Aşa că înţelegi de ce...
:))
anca mică, trăi-ne-ar, că tare cumsecade a fost! :))
RăspundețiȘtergere@ anca mică
RăspundețiȘtergereMă mir cum de nu vine şi coana Zâzanie, să-i aprinză o lumânare... Tocma' ea, care e aşa de bisericoasă! :)))))
Zâzania ie ocupată, maică, spală dă mână ciorapii inpăratului c-o fost aznoapte la branconaj, la peşte cu forbaiforu ş-a venitără cu traista goală şi ie facută fleaşcă dă năcaz, maică.
RăspundețiȘtergereD-aia nu dă ea p-acilea.
Că cu dom' Bunşăneanu ala s-avea bine şi Zâzania noastră.
Că domnu ăsta cică-i dedea pentru acasă praf de stranutat, de ală.... cum îi zice?... Parcă permangalat de botasiu de-şi dădea la nas să zică că-i bonlavă când avea seziuni.
Ferice de dvs! Cand am dat si eu cu ochii in astfel de aparate, prin 63', deja toate "becurile" Bunsen erau inlocuite cu "becuri" Teclu ...
RăspundețiȘtergereUdrea o merge prajita pe asa ceva?!
RăspundețiȘtergereLa ieşirea dintr-o farmacie, un bărbat intervievează clienţii pentru un sondaj.
RăspundețiȘtergere- Bună ziua, domnule. Reprezint laboratorul KIGLISS şi fac un sondaj asupra multiplelor utilizări ale vaselinei. Puteţi să-mi acordaţi cîteva minute spre a cunoaşte cum folosiţi dv. acest produs?
- De acord. Acasă folosim vaselina pentru piele uscată şi de asemenea cînd facem dragoste.
- Apropo de ultima întrebuinţare de care aţi vorbit: puteţi să precizaţi în ce condiţii o folosiţi?
- Sigur. O pun pe clanta uşii pentru a-i împiedica pe copii să intre în cameră!
Zazo, ai aluta aminte?
Neveu:)
peseu: adevaru-i ca si noi am abuzat de bec! adevarat viol in grup; toaati machetili dan ceara di toati culorili i le-am bagat pi gatzi! 'n-toata vremea era infundat cu cear-albastra care dadea pi din-afar'. Dar noi nu ne laudam, ca voi. Farmacistelor!
RăspundețiȘtergereanca mica
Zazo,
RăspundețiȘtergereAlege-ţi un personaj din "Frumoasa şi Bestia"!
Pe mătuş'ta o joci prost. Înpăratu' să nu mai pescuiască ilegal cu forbaiforu', să încerce cu foraibăru. Are, totuşi, formă de cârlig.
Substanţa pe care o incriminezi se numeşte "piper mangalat". Cu ce politruc ai studiat chimia, bre? :)))
Nu ştiu ce să zic, domnule ALM!
RăspundețiȘtergereLa noi în laboratoare asistenţii ziceau "Aprinde un bunzen!" Să fi fost Teclu sub acoperire?
Neveule, când pui vaselină pe clanţă nu se mai lipeşte nimic de ea. Nici măcar...
RăspundețiȘtergere@anca mică
RăspundețiȘtergereDa' nu ne lăudăm, ghinţăreaso! Melancolizăm vremurile apuse. :))
Cumatra Renata, asia e plageatori, bre sau cum le sice. C a eu is tanteal lu Zazania, eu, tante Coca de Iasi. Eu nu-l dau de gol pa imparatu cum ca da la peste ca de, e si el berbant si stii cum e berbantii, ei vrea mereu sa le pice ceva la batz. Ca poate de asta era el superat si ciorapii murdari. L-o fi fugarit fo unu, cumatra. Ca stii cum e, tre' s-o dai pa fuga sa nu te prinza;)
RăspundețiȘtergereOf, biata nepoata mea, Zazania....
Doar i-am zis cumtra da' ea de colo: nu si nu.
Ca cica cauta ea mereu par lung pan forbaifor. Da' stii cum ii cu paru, ala lungu nu cade ca nu face nimerea frectii la cap in forbaifor.
Las ca-ti mai zic eu.
Io cred ca era buna reteta cu vaselina pe clanta; pacat ca n-o stiam cand erau copiii mici.
RăspundețiȘtergereAcum ca-s mari si-au plecat nici io n-as mai avea nevoie de vaselina ca pe vremurile bune cand trebuia sa ung clanta sa nu scartaie;)
Ce coincidenta pe Bunsen asta, sa se nasca in aceeasi zi cu Nichita :D
RăspundețiȘtergereRenata, imaginile mi-au trecut prin ochiul mintii ca dintr-un film de groaza :P
Eu "produceam" culorile cu prisma optica si copiii erau fericiti de fiecare data (cand devenea lectia mai lejera ).
Năşică, cred că ţi s-a aprins becu' de ce n-am trecut p'aici de atâta amar de vreme, exact când lumea ni şi ţi-era mai dragă!:)
RăspundețiȘtergere"Era de la ei", nu mă pot abţine s-o spun.
Dar hai să trecem la subiecte:
- Felicitări!;
- Mătuşa Zâzaniei şi tanti Coca de la Iaşi or avea pisici?;
- Nu ştiu ce l-a apucat, da' Ifim a plantat lămâi în ultima postare. Nu era mai bine să te fi întrebat înainte de asta?;
- Cine este în tabloul de pe perete, în fotografia unde presupui că eşti luată de tsunami?
- Este Perpessicius? Şi dacă este el, atunci, dacă tu zici că eşti luată de tsunami, el de ce mai este luat?:)
Elisa,
RăspundețiȘtergerecred că fiecare dintre ei poate fi mândru de colegul său de zi de naştere.
Baghi, am văzut la tine pe blog cum te-au oropsit furnizorii!
RăspundețiȘtergereRăspunsuri:
Zâzania e "doamna", Coca e "servitoarea". Tare s-ar mai supăra prima că le-ai vârât în aceeaşi oală pe amândouă, sub eticheta "mătuşi". :)) Nu sunt din Iaşi, dar moldovence sunt. Nu pot să divulg, fără acordul Zâzaniei.
Întocmai, Perpessicius. Cred că e luat de posteritate.
Cu lămâile alea... rele nu sunt. Las' că mai bine ne bem cafeaua pe blog la Ifim toţi trei, mâine dimineaţă şi despicăm lămâile în patru.
Motanu' Baghi a adormit şi nu-l pot deranja la ora asta.
RăspundețiȘtergereD'abia vă aştept la ifim, la un ceai, să despicăm lămâile în patru, deşi recomandat, este să fie tăiate în felii...
Toate moldovencele-s frumoase, da' cine ne e mai frumoasă, doamna sau servitoarea?
Of, of, of...Vezi tu, Zazanie, maica in ce mai bagat?
RăspundețiȘtergereNu erea mai bine sa nuti zic io de iradiatiunea di la jopneji cum ca vine la noi?
Miam facu' de lucru de mantreaba lumea dacam mitze, maica ca stie ei ca astea are noo veti, daia!
Cumatra dacas serevitoare io servesc numa pa cine vreu!
La farmacie:
RăspundețiȘtergere-Buna ziua!
-Nu mai avem, s-au terminat.
Anonimule,
RăspundețiȘtergeredacă vine Zâzania şi vede ce faci, jar mănânci!
Bună dimineaţa!
RăspundețiȘtergereIfim, bună dimineaţa!
RăspundețiȘtergereAm băut două cafele la tine pe prispa blogului şi cât am băut la ele, ţi-am scris.
Nu pregeta să-ţi aduci ceaiul, pe Baghi şi sacoşa de obiecţiuni.
Prevăd că se va naşte o polemică utilă.
Dar ai scris, nu glumă!
RăspundețiȘtergereBaghi e lângă mine, dar sacoşa cu obiecţiuni, nu există!
Bună dimineaţa!
Este cea mai frumoasă urare de zi bună!