Toată lumea a comentat în vreun fel răspunsurile candidaţilor la două întrebări stupide, după părerea mea, puse de Turcescu. Aia cu fapta bună şi aia cu reperul moral.
Pretendenţii la tronul cotrocean au fost, toţi trei, penibili şi penibil de ipocriţi.
Acum, aşteptând ora 21, mă întreb:
noi ce-am fi răspuns ?
+(3).jpg "NONO")
The Book Pitch. Alegerea cititorului.
-
De fiecare dată când mă întâlnesc cu câte un pretenar, sunt întrebat ce-am
mai scris, dacă mi-a mai apărut vreo carte sau ce va mai fi să fie. Îmi
place să...
Acum 5 zile
Intrebarile nu erau chiar stupide, dar nu poti raspunde pe loc si sub presiunea competitiei la ele. Am facut exercitiul cu Imparatu' meu personal (sper ca nu se urzica Zizania ca am imprumutat titlul) si nu ne-am descurcat nici unul prea bine. Ba, am inceput sa dezbatem ce e aia o fapta buna si ce e ala reper moral.
RăspundețiȘtergereAsa ca, raspunsul meu- dupa ce am intors problema pe toate partile- este:
Nu am facut nici o data vreo fapta buna.
Nu am nici un reper moral.
Acum, spunind lucrurile astea, imi dau seama ca as putea sa intru in politica.
Eu as pune problema un pic altfel, Renata: oare ce ar raspunde Robert Turcescu?
eu as fi zis ca nu stiu dac-am facut vreodata vreo fapta buna. nu-i treaba mea sa contabilizez asa-ceva, ci ar trebui intrebati altii.
RăspundețiȘtergerela cealalta, respectind strict constringerile intrebarii, n-aveam ce sa raspund. daca s-ar fi intrebat pur si simplu "aveti un reper moral si cine e acela?", atunci puteam eventual sa raspund a la poetul garii de nord "Ion Susai - un preten d-al meu, nu'l stii tu" :))
si as fi spus adevarul. ma rog, in realitate e vorba de un preot de la tara (il chema altfel, evident :)), pe care nu l-a cunoscut probabil foarte multa lume si care s-a savirsit din viata de ceva timp...
da' io nu eram la vinatoare de voturi :)
D-aia vă iubesc io, Ina şi under, fincă răspundeţi exact cum aş fi răspuns şi eu.
RăspundețiȘtergereO faptă bună e, cred eu, o faptă pe care o faci exclusiv în binele cuiva, poate în detrimentul tău, riscând ceva... nu ştiu. Nu-mi vine în minte decât un singur exemplu: Mircea Vulcănescu, atunci când s-a făcut suport, pat, pentru un deţinut mai tânăr, grav bolnav, care ar fi murit dacă s-ar fi culcat direct pe podea.
Reper moral în general n-avem, conştient. iar dacă avem e cineva apropiat, foarte apropiat, un fel de model instinctiv pe care ceilalţi nu-l cunosc. Cam ce zice underdog.
La mine reper moral e tata.
O să vă povestesc totuşi, zilele astea, ceea ce consider eu o faptă bună. Probabil că o să mă laud puţin :) Vedem!
ha, nu am contabilizat asa ceva, poate am fapte bune dar depinde cu ce cantar cantarim. bun iar reper moral e Mama,previzibil raspuns nu-i asa?
RăspundețiȘtergereDa, e o întrebare bună: noi ce-am fi răspuns?
RăspundețiȘtergereAltminteri, după mine, niciuna din cele două întrebări n-avea ce căuta într-o asemenea dezbatere.
Nu ştiu dacă am vreun reper moral, cred că ar trebui să mă gîndesc o săptămînă să spun un nume. Iar fapte bune am tot făcut, dar ştii cum se zice: facere de bine...
1.Candva- Seniorul Coposu, dar tu vrei ,probabil ,modele in viata!
RăspundețiȘtergereN-am gasit asa ceva oricat mi-am scociorat mintea.
2. Fapta buna? Nici una notabila, vrednica de a fi facuta publica.
Uite, astea-s niste intrebari de genul celora pe care ar trebui sa ni le punem mai des!
Da, Codeus, o faptă considerată bună de făptuitorul ei nu e întotdeauna resimţită ca bună de către beneficiar. Exemplul banal şi stupid este acela cu să dai o pâine unui cerşetor alcoolic, când el, de fapt, are nevoie de băutură sau de câţiva bănuţi.
RăspundețiȘtergereUnul dintre părinţi este, aproape întotdeauna, un reper moral. Dacă nu la 20 de ani, la 40 probabil începe să devină.
Lucia,
RăspundețiȘtergeredacă măcar unul dintre candidaţi ar fi avut curajul să răspundă sincer - n-am niciun reper moral sau: nu m-am gândit niciodată la asta, încerc să respect morala creştină/laică sau câteva persoane cu care m-am intersectat în viaţă însumează modelul meu moral - poate că întrebarea ar fi avut sens.
Dar, cu răspunsurile livrate, ea nu s-a ridicat mai presus de testele de pesonalitate propuse de revistele pentru femei, gen: ce culoare preferaţi, ce vă place la micul dejun, cum arată bărbatul ideal şi alte tâmpenii de-astea...
poate ca si noi :) in tot cazul, we've come quite a long way, de la "avem ceva de impartit?", remember ren? :)))
RăspundețiȘtergereProbabil că setul de întrebări a fost stabilit de Turcescu, iar candidaţii nu au avut niciun cuvânt de spus. Cele două întrebări sunt ridicole, dar fiecare candidat trebuia să răspundă cumva. Probabil că la întrebarea cu faptele bune aş fi răspuns că îi las pe alţii să hotărască. Cât priveşte reperul moral, în general oamenii se comportă în funcţie de educaţie şi caracter, nu de repere morale. Dacă ajuţi pe cineva o faci pentru că aşa simţi tu, fără să te gândeşti că aşa ar fi făcut şi Maica Tereza.
RăspundețiȘtergereFlorian,
RăspundețiȘtergereMaica Teresa nu e doamna aceea despre care se spune că, într-o corespodenţă privată, se îndoia de existenţa lui Dumenzeu?
Nu ştiu, Renata, dar nu vorbeam de credinţa ei, ci la faptele savârşite.
RăspundețiȘtergere