Cu câteva seri în urmă, am nimerit pe Antena 1, la extraordinara, dezinhibata, libera de preconcepţii, moderna şi hipervizionata emisiune realizată de Capatos, “Un show păcătos” .
În colţul din dreapta al imaginii, cifra 15 în cerculeţ permite oricărui minor de cinşpe ani şi-o zi s-o vizioneze în mod legal, desăvârşindu-şi educaţia.
În colţul din dreapta al imaginii, cifra 15 în cerculeţ permite oricărui minor de cinşpe ani şi-o zi s-o vizioneze în mod legal, desăvârşindu-şi educaţia.
Capatos citea, pentru a doua oară, lista miniştrilor sănătăţii din guvernele post-decembriste.
Pe canapeaua invitaţilor, lângă disperatul colaborator obişnuit al lui Capatos se afla un domn în vârstă, costumat în doamnă, de fapt, în Coana Chiriţa, al cărui obraz, ca un calcio vecchio tencuit cu fond de ten şi sclipici pe sub genele false , exprima o demnitate neţărmurită. Buzele lui, perfect fardate într-un roşu chinezesc, lăcuit, aveau să rămână (am dedus imediat) pecetluite până lunea viitoare când va trebui să cumpărăm revista “atac la persoană” , ca să aflăm… ce credeţi?
Care dintre cei 16 miniştri ai sănătăţii au întreţinut relaţii homosexuale cu domnul îmbrăcat în rochie neagră de mătase care-şi spunea “Madame Clarance”?
O să ziceţi - dacă nu-ţi place genul ăsta de emisiuni, de ce te uiţi?
Ai telecomandă!
Nu! Nu mai vreau să am telecomandă!
Nu mai vreau să am libertatea de-a alege între chiloţii lui “madame Clarance” şi chiloţii vreunei Andrele cântătoare.
Nu mai vreau să le fac loc imbecililor care, dacă văd două ţâţe pe sticlă, doi mici în farfurie şi două beri în frigider, simt că trăiesc, şi încă bine.
Pe canapeaua invitaţilor, lângă disperatul colaborator obişnuit al lui Capatos se afla un domn în vârstă, costumat în doamnă, de fapt, în Coana Chiriţa, al cărui obraz, ca un calcio vecchio tencuit cu fond de ten şi sclipici pe sub genele false , exprima o demnitate neţărmurită. Buzele lui, perfect fardate într-un roşu chinezesc, lăcuit, aveau să rămână (am dedus imediat) pecetluite până lunea viitoare când va trebui să cumpărăm revista “atac la persoană” , ca să aflăm… ce credeţi?
Care dintre cei 16 miniştri ai sănătăţii au întreţinut relaţii homosexuale cu domnul îmbrăcat în rochie neagră de mătase care-şi spunea “Madame Clarance”?
O să ziceţi - dacă nu-ţi place genul ăsta de emisiuni, de ce te uiţi?
Ai telecomandă!
Nu! Nu mai vreau să am telecomandă!
Nu mai vreau să am libertatea de-a alege între chiloţii lui “madame Clarance” şi chiloţii vreunei Andrele cântătoare.
Nu mai vreau să le fac loc imbecililor care, dacă văd două ţâţe pe sticlă, doi mici în farfurie şi două beri în frigider, simt că trăiesc, şi încă bine.
Nu mai vreau să mă mut eu pe alt canal!
Vreau să se mute canalul ăla unde-i este locul: la canalizare.
Vreau să aibă şi minoritatea bunului simţ cel puţin aceleaşi drepturi ca şi celelalte minorităţi: a travestiţilor, a homosexualilor, a fumătorilor de iarbă, a consumatorilor de funduri goale şi manele, a analfabeţilor deveniţi vipuri…
Să-şi caute şi ele, cu telecomanda, butonând un sfert de oră, un loc’şor adecvat plăcerilor lor!
Să-şi caute şi ele, cu telecomanda, butonând un sfert de oră, un loc’şor adecvat plăcerilor lor!
Douăzeci de ani de telecomandă ne-a adus un nou Comandant Suprem şi suprema libertate de-a tăcea şi-a înghiţi tot ce ni se întâmplă.
Douăzeci de ani ne-am bucurat că, în fine, avem telecomandă: nu-ţi convine ce vezi, schimbi canalul.
Numai că îndemnul ăsta, pornit mereu din acelaşi tip de guri, a suferit în zilele noastre o mutaţie: nu-ţi convine ce trăieşti, schimbă ţara!
Şi asta n-o poţi face din telecomandă.
+(3).jpg "NONO")
Depinde cine ţine telecomanda!
RăspundețiȘtergereMda...
RăspundețiȘtergereBănuiesc că asta e ca treaba cu puşca: depinde la care capăt al ei te afli.
Citeam mai devreme nişte comentarii pe forumurile de ziare. Eu tot mai cred că forumul e o oglindă destul de fidelă a societăţii. E ţara format mic.
Există mitul că nişte postaci plătiţi de portocalii fac atmosferă pe-acolo.
Vise!
Eu cred că sunt nişte indivizi care judecă exact cu propriul lor miez de nucă pe care-l au în dotare pe post de creier, şi scriu din convingere şi gratuit.
Şi ce văd din ce în ce mai des, pe forumuri? Îndemnul ăsta: nu vă place în România lui Băsescu? Plecaţi!
Şi m-am înfuriat, că sunt prea bătrână să plec, şi nici când eram tânără n-aş fi putut, fiindcă... fiindcă nu ştiu! Nu pot! Sufăr de angoasa singurătăţii. Cred că, odată plecat, îţi faci prieteni... bla, bla, dar până ţi-i faci, ce faci? Uite nu pot trăi singură DE TOT nici 10 zile!
De ce trebuie să fim pedepsiţi, izgoniţi, noi, toţi ăştia care n-am plecat când trebuia?
Nu de telecomandă avem nevoie, ci de un buton miraculos care să-i teleporteze înapoi, în mlaştina din care s-au născut !
RăspundețiȘtergereExcelent! Subscriu. Chir dacă zadarnic.
RăspundețiȘtergereMatilda,
RăspundețiȘtergereposibil ca textul meu să fie ambiguu, dar acum îl las aşa, ce să fac...
Nouă ni se propune să schimbăm ţara, adică să plecăm de-aici, dacă nu ne place.
Dar chiar şi în sensul spuselor tale, nimic nu-i întoarce în mlaştină.
Sunt ca gândacii lui Jerome K. Jerome: cu cât îi otrăveşti, cu atât devin mai vioi şi se înmulţesc mai cu spor.
Chiar nu avem speranţă, noi!
Poate nepoţii tăi...
Doamnă Zoe Petre, mă bucur că v-a plăcut! Şi ştiu şi eu că e zadarnic.
RăspundețiȘtergereŞtiţi ce-am remarcat? Că până şi blogosfera asta are nişte coridoare paralele care nu se întâlnesc niciodată. Oameni care împărtăşesc aceleaşi păreri se citesc unii pe alţii. Atât. Suntem ca antinevralgicul, unii pentru alţii: îl înghiţi, te lasă durerea de cap. Dar cauza care a provocat-o rămâne.
Sper să înţelegeţi exact ce-o să vă spun acum: aş fi fost încântată să intre un reprezentant al guţilor, al salamilor, al zăvorancelor, al andelelor pe blog, la postarea asta şi să scrie doar "am citit. poate că ai dreptate."
E complicată manevra asta cu telecomanda.
RăspundețiȘtergere1. Poţi să o foloseşti doar atunci când ai cu ce schimba un anumit post.
Oricât de ciudat ni s-ar părea, posturile astea de televiziune au un invariant în ele.
Toate urmăresc acelaşi scop: idiotizarea idividului.
Drept este că fiecare idiotizează un alt segment. Nu sunt un adept al teoriilor conpiraţioniste, dar tare mi-e teamă că lucrurile mă vor obliga la un moment dat să le accept.
2.Schimbarea canalului este inutilă, dacă se face de către câţiva indivizi.
Dacă un număr de posturi, reuşesc să idiotizeze o masă critică din această populaţie, fii sigură că restul o va urma, chiar fără voia ei.
"Subiectele impuse" vor fi discutate de copiii tăi, de vecini, de colegi, iar dacă nu te supui dictaturii majorităţii, ea te va strivi sub tăcerea şi sub dispreţul ei.
Comentariul tău, ElZap, ar trebui supus unei revizuiri si transformat în text de sine stătător, pe blog.
RăspundețiȘtergereMerită!
Ştiu... de fapt, nu merită! Aşa zice legea numerelor mari, a majorităţii.
Dar legea numerelor mici (scorţişoară, gutui, cireşi înfloriţi) zice că fiecare opinie contează. Poate nu acum, poate nu aici, dar contează. Fiindcă mai presus de Registrul Comerţului trebuie că există un Registru Universal, care înscrie şi memorează tot.
@renata
RăspundețiȘtergereLa ce-ar folosi?
Vorbele nu schimbă nimic, sau aproape nimic, din modul de comportare al oamenilor.
E o anecdotă faptul că marii filosofi, scriitori, gânditori, etc. ar fi schimbat lumea. Chiar ei!
Lumea a fost schimbată doar de cataclisme, precum glacaţiuniule, ciuma, invazii, etc. Ele au convins lumea că aşa nu se mai poate merge mai departe.
Restul e poveste. Te rog să mă crezi.
Nu stiu daca societatea noastra seamana cu un forum . Cred mai degraba ca ea seamana cu o scara de bloc. Una asa, mai marisoara dintr-un cartier mediu. Nu centru, nu periferie! Acolo am vazut eu Romania in format mic.
RăspundețiȘtergereIl citeam pe ElZap mai sus si incercam sa ma conving ca are dreptate. Mi-ar fi placut sa putem discuta tete a tete despre asta. Nu stiu daca concluzia discutiei ar fi fost una care sa ma linisteasca. Poate as reusi sa ma mint ca stiu adevarul. Daca da, imi foloseste asta? Daca nu, pot sa fac ceva in privinta asta? Uite asa, m-as tot intreba pana la apusul vietii.Intrebari scoase din joben de prestidigitator ce se transforma in alte jobene. Mai e frumoasa viata?
klaus