După o lungă suferinţă care a durat aproape 20 de ani, ieri seară, s-a stins din viaţă, în aplauzele aplaudacilor plătiţi, Grupul Divertis.
În toată această tristă perioadă am urmărit cum se împuţinează la trup, cum îi dispar membrii, cum se străvezeşte la minte, cum i se scurge umorul din vine, cum abia dacă se mai poate ridica arareori în genunchi, să zâmbească pierit explicaţiei hâtre hâde a conducătorului său, Toni Grecu, precum că showul de televiziune e altceva decât cel de pe scenă, că nu se mai poartă “ridendo castigat mores”, ci “câştigat rating”, de aceea, vedeţi dumneavoastră, stimaţi telespectatori, ne pliem după vremi, după nevoi etc…
Poate că multora dintre noi nu ne venea a crede că grupul ăsta satiric, care ne-a făcut să râdem cu lacrimi, scrâşnit, în cluburi studenţeşi, în săli de teatru îngheţate, sfidând salamul cu soia, frigul, posibilul securist de lângă tine, economia de curent electric, interdicţiile de orice fel până ne înţepeneau obrajii, până ne durea diafragma, ironizând cu talent şi curaj nebunesc răul absolut al acelor vremi, adică pe Ceauşescu şi-a lui ceată, se va stinge într-o duminică la televizor, aşa, pur şi simplu, ca de bătrâneţe.
Ei, pentru aceşti eterni visători şi sperători încăpăţânaţi, Divertis a decis să moară aseară, la o oră de maximă audienţă, nici măcar în direct, invitându-l pe preşedintele în funcţiune şi în campanie electorală pentru încă un mandat, să-şi arate sughiţurile poetice din tinereţe.
În timp ce bravul marinar recita un cata-strofic poem personal de anticipaţie despre moartea mamei domniei sale, Divertisul şi-a semnat certificatul de deces cât se poate de real, sub ochii noştri.
Ce să mai zic?
Fie-i ţărâna conştiinţei uşoară!
Odihnească-se în pace, la loc cu verdeaţă de orice culoare.
Despre morţi, numai de bine.
În toată această tristă perioadă am urmărit cum se împuţinează la trup, cum îi dispar membrii, cum se străvezeşte la minte, cum i se scurge umorul din vine, cum abia dacă se mai poate ridica arareori în genunchi, să zâmbească pierit explicaţiei hâtre hâde a conducătorului său, Toni Grecu, precum că showul de televiziune e altceva decât cel de pe scenă, că nu se mai poartă “ridendo castigat mores”, ci “câştigat rating”, de aceea, vedeţi dumneavoastră, stimaţi telespectatori, ne pliem după vremi, după nevoi etc…
Poate că multora dintre noi nu ne venea a crede că grupul ăsta satiric, care ne-a făcut să râdem cu lacrimi, scrâşnit, în cluburi studenţeşi, în săli de teatru îngheţate, sfidând salamul cu soia, frigul, posibilul securist de lângă tine, economia de curent electric, interdicţiile de orice fel până ne înţepeneau obrajii, până ne durea diafragma, ironizând cu talent şi curaj nebunesc răul absolut al acelor vremi, adică pe Ceauşescu şi-a lui ceată, se va stinge într-o duminică la televizor, aşa, pur şi simplu, ca de bătrâneţe.
Ei, pentru aceşti eterni visători şi sperători încăpăţânaţi, Divertis a decis să moară aseară, la o oră de maximă audienţă, nici măcar în direct, invitându-l pe preşedintele în funcţiune şi în campanie electorală pentru încă un mandat, să-şi arate sughiţurile poetice din tinereţe.
În timp ce bravul marinar recita un cata-strofic poem personal de anticipaţie despre moartea mamei domniei sale, Divertisul şi-a semnat certificatul de deces cât se poate de real, sub ochii noştri.
Ce să mai zic?
Fie-i ţărâna conştiinţei uşoară!
Odihnească-se în pace, la loc cu verdeaţă de orice culoare.
Despre morţi, numai de bine.
Viilor, câţi vom mai fi…
Renata, nu am retinut exact poezeaua Presedintelui, dar imi fortez putin memoria- fii buna si verifica daca asta e poezia despre care vorbesti:
RăspundețiȘtergereDeasupra cerul se inalta
Şi de pe el privesc în jos
Starurile ce dau din coada
Ca lingaul prietenos.
Iar după luni de mers pe-ntinderea portocalie,
Întorsi din nou la presedintele iubit,
Au alergat grăbiti spre platoul de filmare,
Să vada iar chipul Tatucului fericit.
Cotroceniul nu mai era portocaliu
Şi au plecat spre sediul de partid
Ca să aşeze în ţărîna proaspăt răvăşită
Un trandafir, trei lacrimi ş-un sărut.
Apoi s-au intors la Cotroceni, la capul noului Tatuc
Sa faca emisiuni angajante, pline de antren
Iar fostul Tatuc lacrima mai des chiar decit de obicei
Cu gindul la vedetele ce-a crescut.
Ştiu şi eu, Ina?
RăspundețiȘtergerePreşedintele Creator e plin de surprize.
Poate chiar nu şi-a amintit exact poezia şi a improvizat niţel.
Înclin să cred că începutul suna aşa:
Deasupra cerul e senin
şi doo stele licăr mut.
Nu ştiu: sunt ochii lui Dobrin
ori sunt ai mei, când nu-s băut?
................................... :)
La limită, poţi acorda circumstanţe atenuante coborârii Grupului Divertis în mocirla unde se duc luptele pentru rating, acest idol la care se închină toţi mai marii televiziunilor. Poţi să admiţi in extremis ideea că nu s-a ajuns la această degradare din vina lor, ci poate pentru că aşa li s-a impus, ca alternativă la scoaterea emisiunii din grilă. Chiar dacă nu le mai urmăreşti show-ul, refuzând să devii coleg de unde tv cu publicul manelist, îi poţi înţelege.
RăspundețiȘtergereCeea ce au făcut însă în acest weekend, mizerabilul act de prostituţie la care s-au pretat fără nicio jenă, ba chiar debordând de veselie, nu poate fi iertat sau uitat. Ai dreptate Renata, este actul lor de deces. De acum, vor mai urca pe scenă numai fantomele celor care, odată, se numeau Grupul Divertis.
@Renata & @Ina
RăspundețiȘtergereSunteţi grozave cu cenaclul vostru poetic. Imi pare rău că muza mea a murit la naştere, că tare aş fi intrat şi eu în horă.
Da, Florian!
RăspundețiȘtergereUna e să urmăreşti declinul aproape normal al unei echipe ca Divertis, să accepţi că că viaţa merge înainte, cu scopuri personale, cu afaceri, cu nepoţi, cu păr grizonat, cu kilograme în plus, şi alte, cu totul alta e să descoperi cum nişte oamneni talentaţi şi inteligenţi cândva se aşeză la masa compromisului în mod tihnit, îşi descheie sacoul, lărgesc nodul la cravată şi oftează fericit: "în definitiv, asta-i viaţa!"
erate peste erate, Florian, la postul anterior. Sper că mă vei ierta. M-am enervat un pic. Asta e!
RăspundețiȘtergereRenata,
RăspundețiȘtergereRecitesc catrenul tau si rid. Si iar il recitesc si iar rid. Esti, pur si simplu, buna.
Dar da-ne tu, daca tot esti intr-o dispozitie poetica, un poem despre caderea guvernului; sa te vad, esti in stare?!
Cred că te-ai înscris la udemerişti Renata şi i-ai ascultat prea mult vorbind, de ai început să scrii aşa kurziv. :D
RăspundețiȘtergereDacă nu deţineam recordul de erate, nu-mi permiteam să glumesc în legătură cu ale tale. Sper că eşti fată de gaşcă şi nu te superi.
Apropo de maghiari, una culeasă azi din blogosferă:
- Cum te cheamă, pui de dac?
- Marko Bela.
- Tot un drac.
Probabil că e veche, dar eu azi am aflat-o.
Ina,
RăspundețiȘtergeremă bucur că te pot face să râzi când eu mă aflu la margine plânsului. Sunt un clovn perfect!- asta înseamnă.
Florian,
nu-mi plac udemeriştii!
Nu-mi inspiră încredere.
Trag spuza pe turta lor. Ei nu trăiesc într-o ţară, ci în nişte judeţe.
Sunt un fel de Herta Muller, nepremiaţi.