La baza uimitorului prieteşug dintre Bazac şi Bazalt care s-a manifestat cu ocazia festivităţii de predare-primire a ministerului sănătăţii stă, cum era de presupus, tot “porceaina gripa”.
A şi specificat marele bordurizator rumeior în obrăjor, că duce mai departe stindardul programului de vaccinare.
N-a zis de ce.
Că ce-a sem(ă)nat ministrul vechi în primăvară se culege sub formă de comision cu plata la livrare tocmai acum, în toamnă.
Noul ministru ştie şi el că mâna care seamănă, tot aia adună.
Asta fiindcă cine marcă para-ndărătul, face regulile.
Într-o lume normală, gestul directorului de la Ferrari de-a dărui urmaşului său politic la timona Sănătăţii “un halat, o mască, un stetoscop şi o bonetă”, ar trebui să scoată în stradă tot personalul medical specializat. De la chirurgi şi medici de familie până la rezidenţi şi asistente medicale.
Hypocrate însuşi ar trebui să se întoarcă pe partea cealaltă în mormânt.
Dar noi nu trăim într-o lume normală.
Trăim în lumea în care Bazac şi-a început mandatul de ministru dăruind un halat alb într-o pungă roşu-Ferrari unor doctori în medicină şi l-a sfârşit cadorisind un băiat numit ADRIEAN cu simbolurile unei profesii considerate sacre.
Pe linia deja sugerată, mă aştept să reînceapă concursurile: “Cântarea României” ,unde sudorii cântă la violă şi “Mâini Îndemânatice,” unde aceiaşi execută amigdalectomii pe bază de hobby. Şi de plan cincinal.
A şi specificat marele bordurizator rumeior în obrăjor, că duce mai departe stindardul programului de vaccinare.
N-a zis de ce.
Că ce-a sem(ă)nat ministrul vechi în primăvară se culege sub formă de comision cu plata la livrare tocmai acum, în toamnă.
Noul ministru ştie şi el că mâna care seamănă, tot aia adună.
Asta fiindcă cine marcă para-ndărătul, face regulile.
Într-o lume normală, gestul directorului de la Ferrari de-a dărui urmaşului său politic la timona Sănătăţii “un halat, o mască, un stetoscop şi o bonetă”, ar trebui să scoată în stradă tot personalul medical specializat. De la chirurgi şi medici de familie până la rezidenţi şi asistente medicale.
Hypocrate însuşi ar trebui să se întoarcă pe partea cealaltă în mormânt.
Dar noi nu trăim într-o lume normală.
Trăim în lumea în care Bazac şi-a început mandatul de ministru dăruind un halat alb într-o pungă roşu-Ferrari unor doctori în medicină şi l-a sfârşit cadorisind un băiat numit ADRIEAN cu simbolurile unei profesii considerate sacre.
Pe linia deja sugerată, mă aştept să reînceapă concursurile: “Cântarea României” ,unde sudorii cântă la violă şi “Mâini Îndemânatice,” unde aceiaşi execută amigdalectomii pe bază de hobby. Şi de plan cincinal.
Cred că dacă înainte de '89, se procedea la fel ca în zilele noastre comunismul s-ar fi prăbuşit mai devreme.
RăspundețiȘtergereCred că înţeleg ce vrei să zici.
RăspundețiȘtergereAtunci se păstra o limită a ruşinii aparenţelor.
Un activist avea momentul lui de bun simţ în care nu sufla în faţa unui specialist. (Am trăit asta!)Măcar între 4 ochi.
Un activist în civilie respecta un cod al subordonării nescrise, măcar ca să supravieţuiască.
De aceea prietenul meu, Horia, despre care ţi-am povestit, a rezistat în "externe" fără să fie membru de partid şi securist, doar fiindcă vorbea limbi străine multe şi fluent.
De aceea bătrânul domn Stănescu, reprezentantul României la CAER, n-are nicio apăsare comunisto-securistă şi ştie ce se va ăntâmpla în următoarele 30 de zile cu simplitatea muşcăturii dintr-un măr.
Fiindcă proştii politruci de atunci, în cadru neoficial şi vital pentru ei îşi recunoşteau limitele.
Dar prosştii politruci de azi sunt atât de poşti încât se cred valavili pe bune.
Spune-mi dacă am interpretat greşit intervenţia ta!
ElZap, iartă greşelile de dactilo!
RăspundețiȘtergerePercepţia mea, este că pe atunci, se subânţelegea că statul nu poate funcţiona fără specialişti, iar activiştii erau funcţionari de mâna a doua.
RăspundețiȘtergereLa un moment dat, "activştii de meserie" erau daţi la o parte şi erau înlocuiţi cu specialişti vopsiţi în activişti, ca să pară că cel ce conduce este partidul.
Dacă un activist nu se liniştea, şi nici bunul simţ să se informeze de la specialişti nu-l avea, el risca să fie trecut pe linie moartă.
Niciun stat de pe planeta asta, nu poate funcţiona dând mereu cu băţul în baltă, de mă şi mir cum mai există ţara asta.
Până la urmă trebuie să fie cineva care ştie cum se râneşte sub vaci, cum se plantează viţa de vie, sau ce trebuie făcut la catedră. Acela nu poate fi activistul.
Festivismul ăsta deşănţat nu poate duce nicăieri, ori că vrem noi ori că nu vrem.
Nu poţi sta mereu cu foarfeca, să tai panglici la o autostradă ce nu se mai termină, de ajung să se înmulţească mai repede gropile decât kilometrii de asfalt.
off-topic. Renata felicitari pentru premiul special de la festivalul Lili
RăspundețiȘtergereRenata, de ce nu pui link catre blogul tau de proza? Noroc cu interventia lui Codeus, ca m-am apucat sa scotocesc dupa textele tale.
RăspundețiȘtergereDespre Videanu si gasca, atita am de zis: baieti, voi imi vreti votul. Si?!...
Codeus, mulţumesc!
RăspundețiȘtergereNu-i chiar offtopic, că de-aici mi se trage!
Ina, la profilul meu . "Este" nişte mostre. Dar mi-e tare lene să pun diacritice pe texte scrise fără.
RăspundețiȘtergereDespre Videanu... Lu' Videanu îi lipseşte o bască de tractorist, nu bonetă de doctor. L-am văzut azi minţind la ştiri, cu o seninătate pe care nu tupeul, ci doar prostia neaoşă ţi-o pot furniza.
E-te, am gasit mostrele, pardon de nepricepere. Io-s batrina, bine ca va stiti voi astia tinerii cu internetele astea...profile, na...
RăspundețiȘtergereSi, bineinteles, felicitari pentru premiu!
M-ai dat gata cu titlul. Ideile astea trăznite cred că i le furi lui Nono.
RăspundețiȘtergereIn rest, sper să scăpăm curând de caricaturile astea. Se pare că mâine se pune de-o moţiune de cenzură, cu şanse ca săptămâna viitoare să treacă.
Nooo!...
RăspundețiȘtergereMai degrabă nesimţitul de Nono le fură de lamine, Florian! :))