Despre gripă, cu afecţiune...

Răsunătorul debut literar în presă al teroristului număru’ unu tinde să intre într-un con de umbră, din pricina agentului viral A/H1N1 care atacă simultan, la Bucureşti şi la Iaşi, luând nu patru ostatici, ci câteva zeci, majoritatea copii.

În prezent autorităţile medicale gestionează mulţumitor evenimentele.

Negociatorul principal, doctorul Streinu Cercel, e, aşa cum îl arată şi numele, stăpân pe situaţie. Întrucât semnele gripei “Ah unu ne unu” nu se deosebesc de cele ale virozelor sezoniere, ne recomandă tuturor celor care acuzăm simptome porcine să ne prezentăm degrabă şi de bună voie la arestul spitalicesc.

Presa îl susţine şi ea cu toată convingerea pe Cercel în acest război răcit al forţelor locale contra celor virale, continuând să dactilografieze în neştire propoziţia “Pacienţii primesc tratament de specialitate”.

Mă aşteptam ca măcar vreun jurnalist de investigaţie, vreun Ciuvică, ceva, să dea cu pumnul în masă şi să întrebe:
“Bă, ce-i ăla tratament de specialitate? E cu Tamiflu? E cu paracetamol? Deţin spitalele de boli infecţioase româneşti arma secretă care omoară porcul ăsta de virus şi nu vreţi să le-o spuneţi şi americanior? Bun! Cine-i Profesorul în epistola lui Hayssam constituie secret de stat. Dar cine e tratamentul de specialitate în gripa suină am putea afla, nu? Poate avem şi noi prin casă şi-l înghiţim în ambulatoriu!...”

Ceva e putred rău în povestea asta!
Nu fiindcă Ferrari ţipă prin batistă la Bordură că “să se adune şi să caute măsurile” antipandemice pe care le-a lăsat el, la plecare. Aşa ceva e normal în orice insituţie de stat, să nu se mai găsească documente de importanţă capitală.

Ciudat mi se pare că pe 3 mai 2009, când Bazac era cât se poate de ministru, declara că în 3 luni de la izolarea tulpinii nesimţite (s-a întâmplat în 20 mai), adică în luna septembrie “vom deţine propriile antivirale. România va avea atunci o capacitate de fiolare de 7 milioane pe lună.”
Aplauze prelungite. Ovaţii. Atunci!
Acum, tăcere.
Cică se vor cumpăra vreun milion de doze din import, dacă se găsesc, libere de precontract cu alte state. Cică până atunci se caută bani pentru achiziţionarea unui pogon de măşti de protecţie, care nu sunt eficiente, dar nu e rău să fie acolo, înregistrate la cheltuieli.

Cică dacă nu şi nu, să urmăm modelul guvernelor noastre actuale.
Adică să ne spălăm pe mâini.