Iată faptele:
Horia Gârbea ia în tărbacă un text publicat pe un blog. Textul se vrea poezie. Gârbea zice că nu e şi că, dacă te aşterni pe blog, la vederea lumii, îţi asumi şi criticile.
Sunt de acord cu Horia Gârbea: dacă îţi pui gândurile în vitrină, ca rufele întinse pe balcon, în văzul lumii, se va găsi cu siguranţă cineva să observe că ori n-ai gust la ţoale, ori nu le speli bine, ori.
Sub postul domnului Gârbea e un comentariu. Omul zice, printre altele:
“Un blog care nu are rating de 1000 de vizitatori unici pe zi nu exista.”
Voi ce ziceţi de afirmaţia asta?
Horia Gârbea ia în tărbacă un text publicat pe un blog. Textul se vrea poezie. Gârbea zice că nu e şi că, dacă te aşterni pe blog, la vederea lumii, îţi asumi şi criticile.
Sunt de acord cu Horia Gârbea: dacă îţi pui gândurile în vitrină, ca rufele întinse pe balcon, în văzul lumii, se va găsi cu siguranţă cineva să observe că ori n-ai gust la ţoale, ori nu le speli bine, ori.
Sub postul domnului Gârbea e un comentariu. Omul zice, printre altele:
“Un blog care nu are rating de 1000 de vizitatori unici pe zi nu exista.”
Voi ce ziceţi de afirmaţia asta?
+(3).jpg "NONO")
Si eu sint de acord cu Horia Girbea: te-ai publicat, esti public.
RăspundețiȘtergereSint de acord si cu tine: varianta corecta cred ca este ORI!
Cit despre nea Ion, care comenteaza (ca si el e ... om, de-aia, na!), ce sa zic? Sa-i acordam prezumtia de nevinovatie si sa-i citim postarea intr-o alta cheie. Adica afirmatia citata de tine (ca si altele), sa fie de fapt un lamento. Cam asa:
“Dar, vai, un blog care nu are rating de 1000 de vizitatori unici pe zi nu exista.”
Sigur, omul se exprima destul de imprecis, creind confuzie. Mai rau, din anumite amanunte pe care le furnizeaza ("In timpul cand se vedea contoarul n-am constatat mai mult de 60 - 70 de vizitatori"), pare a fi un obisnuit al blogului pe care-l critica. Si-atunci, care-i scopul postarii lui?
Dupa parerea mea, pentru el conta un singur lucru: punctul 8. Nu, nu de la Timisoara!
8. Noi de cunoaştem (probabil NE) de pe timpul ... ETC. Asadar, postarea lui putea sa arate, foarte bine, asa:
Domnule Garbea,
8. Noi ne cunoastem, domnule Garbea. Haideti, recunoasteti, domnule Garbea! N-aveti cum sa nu v-amintiti de mine, ce naiba, domnule Garbea! Sint si eu ... cineva, domnule Garbea, nu?
Pe mine m-a socat sondajul de pe prima pagina! Cate carti aveti in total? Probabil ca sub o mie nici nu existi. Cate carti am? Habar n-am! Cate au incaput in bibliotecile care ocupa doi pereti, si altele stivuite pe unde s-a nimerit. N-am stiut ca este important sa fi depozitar, ca-mi schimbam apartamentul. Ma asteptam, de la asa un baiat destept, sa intrebe "cam cate carti ati citit pana astazi?". Si spre rusinea mea o sa recunosc: n-am citit nicio carte scrisa de inginerul constructor Horia Girbea! Si, din acest moment, nici nu sunt curios ...
RăspundețiȘtergereNici clasificarea comentatorilor in functie de folosirea, sau nu, a diacriticelor nu mi-l face mai simpatic. N-am chef sa scriu in Word si apoi sa fac copy/paste, nici sa invat functiile Alt+0XXX si nici tastatura cu caractere romanesti n-am! In cel mai bun caz sunt un Guta-de-Blog!
In ceea ce priveste aprecierea rating-ului unui blog, facuta de nea Ioan, este un subiect care ma lasa rece. Mai mult, prefer blogurile cu mai putin de 10 comentatori. Argumentez la cerere ...
ALM
Cînd mi-am deschis blog am considerat că, dincolo de monitor, cel puţin o inimă va bate în ritmul inimii mele. Uneori e de-ajuns...
RăspundețiȘtergereHoria Gîrbea însă, are dreptate : fie că scrii pentru un singur om, sau pentru o mie, autocenzura este obligatorie.
În cazul versurilor, cum romînul este născut poet, îmi permit să am altă părere: dacă sufletul meu oftează în versuri, dacă acele versuri mă reprezintă într-un moment delicat al vieţii mele, dacă sunt sincere, le pot expune pe blog. Cu o condiţie : să nu am pretenţia că sunt poet ! Poate doar numai un om mai sensibil...
@renata
RăspundețiȘtergerePână una alta, are dreptate omul ce emană fisosoficale bolduite.
Ar trebui să se scoată o lege prin care să se exmatriculeze din catalogul Google toţi cei ce nu-şi încep activitatea cu postări ce suportă minimum 1000 de accesări pe zi.
În felul ăsta am afla, ce procent din populaţia ce accesează un blog este cultă. Am reformula un chestionar, pe care l-am găsit pe undeva, care sună cam aşa: "Cîte cărţi aveţi în total?"
Unii spun că ar avea între 1000 şi 2000. Nu ştiu şi ce fel de cărţi sunt ele, dar contează că sunt. Nu spunea Marx, cum că acumulările cantitative duc la salturi calitative? Spunea. Nu spunea şi în cât timp se produce saltul.
Nu-i aşa că mă expun?Şi dacă mă expun, ce-i?
Parcă pisica Dosia nu fost expusă? A fost.
O mai fi trăind săraca? O fi făcut pui? A fost vizitată la domiciliu de nişte cucoane simandicoase, dar extrem de cumsecade?
Parcă mai contează cine a expus-o...
Şi ca să continui (să continuu pentru cei ce suferă de acribie) cu Topârceanu, iată ce am ales spre lectură(aşa mi-a venit mie):
"Criticul pe care-aici
Îl ataci în versuri mici
Nu-i, desigur, măscărici,
Colibri sau licurici...
Însă nici
Bou sau vacă, precum zici.
E profesor (onorabil),
Autor (interminabil),
Om politic (execrabil),
Critic (foarte vulnerabil,
Dar pasabil),
Preşedinte (incurabil).
Când îşi laudă ciracii,
Îi compară cu toţi dracii.
Fără spirit diplomatic,
Cu-ale lui precepte
Drepte,
Are cioc, dar e simpatic."
Cât despre doamna care s-a încumetat a scrie versuri, zic şi eu ce a zis Maestrul, pe când o moşea pe EBA: "ce aveţi cu ea?"
Până una alta aşa simţea doamna sau domnişoara criticată.
M-am repezit şi eu ca lumea bună, să caut pe Google numele autoare.
Mda! Merită şi ea un Topârceanu.
"O, blestemată curiozitate!
Deunăzi, cu gânduri indiscrete,
Am profanat odaia unei fete, -
Acest muzeu de lucruri parfumate.
Albumul ei cu scoarţe violete
E plin de cărţi poştale ilustrate:
Vederi din ţară şi străinătate,
Oraşe, fluvii, parcuri şi portrete.
Pe una scrie: "Dragă verişoară,
Ai auzit că P.P.K. se-nsoară
şi vrea să ia o fată din Buzău?..."
Pe alta scrie numai: "Cugetare.
Amorul e un lucru foarte mare."
Şi iscăleşte: Guţă Popândău."
P.S.
Nu e vina mea că ai lăsat comentariile nemoderate. La o adică poţi să ştergi comentariul de faţă.
Uite că Doamna Roxana şi le moderează.
Din cauză de moderare, de câte ori sar pârleazul pe blogul Dumneaei, îmi agăţ manşeta de la pantaloni. Măcar Doamna Roxana tace şi se face că nu vede defecţiunea de la manşetă.
Pe această cale ţin să-i mulţumesc.
Pe această cale, pentru că, până la reluarea relaţiilor diplomatice, folosesc o cale de mijloc.
Domnule Rădescu,
RăspundețiȘtergereAşteptările mele erau mult mai modeste. Adică voiam să aflu doar opinia celor care vizitează blogul meu despre relaţia între nr. vizitatori unici şi calitatea unui blog.
Eu, ca o vulpe ce n-ajunge la struguri şi nici la 1000 de vizitatori pe zi, vreodată, zic că blogul e ca şi cartea. Nu întotdeauna numărul de exemplare vândute îţi dă date corecte despre valoarea cărţii.
Apoi, o carte care-mi place mie, nu e obligatoriu să fie bună şi invers.
Dinspre partea asta, a frecvenţei vizitelor pe bloguri, mă rezum la un exemplu clasic. Un tip pe nume Zoso & blogul său.
Mie însă, revenind la cazul în speţă, aluzia cu mia de vizite îmi părea îndreptată spre Gârbea, nu spre poeta discutată.
În rest, de acord cu dv.: punctul 8 era miezul problemei. :))
ALM,
RăspundețiȘtergereCerere: argumentaţi, vă rog, de ce preferaţi bloguri cu cel mult 10 comentatori. Dar să ştiţi că numărul vizitatorilor care comentează nu e neapărat "oglinda" situaţiei vizitelor tăcute.
Matilda,
RăspundețiȘtergere100% de acord cu prima ta afirmaţie: dacă există şi doar un singur om pe care îl interesează ce scrii, merită să laşi blogul să funcţioneze.
Cu privire la H.G., în postul cu pricina: dacă voia să aplice o critică pedagogică poetei, trebuia să i-o plaseze pe blogul ei, nu pe blogul lui. O critică constructivă presupune argumente. Lipsa diacriticelor nu e un detaliu care scade valoarea unui text.
În general, poeţii care scriu vers alb sunt nişte posibili prozatori. Asta e părerea mea, de diletantă, căreia nu-i plac în vers alb decât Nichita Stănescu, M. Sorescu şi Geo Dumitrescu.
În ce-l priveşte pe H.G.... am observat că e foarte contondent, cu mare uşurinţă aspru, când e vorba de debutanţi.(vezi cenaclul de joia al Luciei)
Dacă e să rămânem în preajma Luciei, să ne gândim la Bujor Nedelcovici, cu câtă delicateţă şi atenţie a analizat el scrierile unor începători, cu câte scrupule... Şi, Dumnezeu să ne ierte, era Bujor Nedelcovici!
ElZap,
RăspundețiȘtergeree foarte posibil ca, în curând să încep să te strig "domnul Bisturiu"! :)
Dar sunt absolut de acord cu opinia ta.
Borges susţinea că a citit, poate, 1000 de cărţi. Apoi, toată viaţa le-a recitit tot pe-alea.
S-ar situa în jumătatea modestă a clasamentului H.G.
Trist, nu? Pentru cei care au obsesia clasamentelor.
Dosia...
Eu ştiam că ăsta e un detergent ieftin şi urât mirositor, nu o pisică!
Hai, că aici am fost cel puţin la fel de rea cu Horia Gârbea, pe cât a fost el, când i-a spus unui băieţel de 16 ani, care stăpâneşte arta scrisului incredibil de bine, măcar că încă nu ştie despre ce să scrie, că e "nelumit". M-a întristat, fiindcă "lumirea" vine inevitabil, cu vârsta, dar talentul se naşte odată cu omul, la câteva minute, ca un frate geamăn.
@renata
RăspundețiȘtergereAstăzi a fost o zi noroasă.
În plus aveam zacherlină pe stoc şi nu ştiam ce să fac cu ea.
Raspuns la solicitare:
RăspundețiȘtergerePur si simplu pentru ca pe mine ma intereseaza sa ma simt ca intr-un colectiv si nu ca pe un stadion! Imi place sa incep sa cunosc colegii, cu bune si cu rele, ca si cum am "trebălui" cot la cot! Am cativa prieteni virtuali, cu care sporovaiesc mai mult si mai la obiect decat cu prietenii fizici. Prietenii stiu de ce ...
Numarul de vizitatori ma lasa rece. Vizitatorii sunt ca unda care trece peste pietre fara sa provoace vreo schimbare in timpul unei vieti omenesti. Evident ca ma refer la vizitatorii ocazionali. Aaaa, daca intrarea pe blog ar fi cu plata, vizitatorii ar fi extrem de benefici. Parerea mea ...
ALM
ElZap,
RăspundețiȘtergereCând ajungi tu să declari că o zi a fost norocoasă, apoi e mult norod care s-ar putea bucura de noroc!
Dacă ai zarchelină pe stoc, pune-o la rece. Presimt că o să ne trebuiască.
S-o luăm cu sfârşitul, ALM!
RăspundețiȘtergereCând pui publicitate pe blog, atunci lucrurile se schimbă. Intrarea pe blog e cu plată, da banul se varsă în buzunarul gazdei.
Ai dreptate cu stadionul...
Am renunţat să-mi caut răspunsul pe un blog - stadion, din cauză că obosisem căutând.
La blogurile-stadion apare următoarea problemă: cel care face un comentariu, aşteaptă, sincer, un răspuns de la proprietarul blogului sau vrea să se fălească cu faptul că lui i s-a răspuns?
Cînd am făcut concursul Blog de blog, m-au acuzat unii - care n-au luat premiu - că vreau rating, trafic etc. Şi la ce-mi foloseşte?
RăspundețiȘtergereE o prostie. sigur că sunt bloguri mai citite şi altele mai puţin citite. Cum sunt şi cărţi mai citite şi altele mai puţin. Dar nu orice bestseller e literatură, nu orice blog "de top" e bun.
Cît despre Horia - are dreptate cu diacriticele, la un text literar chiar nu merge fără. Şi bine face că-i critică pe unii şi pe alţii. Sigur, oricine are dreptul să publice pe net orice. Dar nu orice se poate numi literatură.
Şi, Renata, sigur că Horia şi Bujor nu sunt la fel - diferenţă de vîrstă, de experienţă. Dar la Ogrezeni au ajuns numai cei trecuţi de faza pe blog, nu uita.
De acord, băiatul de 16 ani e talentat. Dar de ce crezi că i-am spus să mai vină cu un text, şi încă unul scris din propria experienţă? "Lumirea" este firească şi vine cu vîrsta, cum spui, dar pentru proză este indispensabilă.
Lucia,
RăspundețiȘtergereîmi pare nespus de rău că te-am supărat!
Sigur că Horia are dreptate cu diacriticele!...
Dacă vrei doar să comunici în limba română, merge şi fără diacritice.Dacă vrei să scrii, nu.
Dă-mi voie să am alt criteriu de departajare între Horia Gârbea şi Bujor Nedelcovici, altul decât vârsta şi experienţa. E dreptul meu de cititor al ambilor! :)
Cât priveşte băiatul de 16 ani... Chiar dacă vine cu încă un manuscris, n-are timpul real, necesar, să se "lumească". După ce se va "lumi", adică nişte ani, cu puţin noroc, va scrie ca Stephen King.
E nevoie de încă un S.King?
Poate că da, poate că nu.
Eu m-aş fi oprit, în faza în care se află, la a-l chestiona de ce are un pseudonim atât de...îndepărtat?
Explicaţia lui ar fi putut constitui, dacă e măcar la fel de inteligent pe cât e de talentat, un prim capitol din prima lui scriere personală. Fiindcă "lumirea", în scris, începe cu tine însuţi.
Renata, un nou text m-ar putea convinge că primul n-a fost un accident. Sigur că "lumirea" nu merge atît de repede. Dar primul pas spre maturizare este recunoaşterea realităţii.
RăspundețiȘtergereNu ştiu dacă de un Stephen King avem nevoie sau de un James R. Blaisse. Nu l-am chestionat în privinţa pseudonimului - poate data viitoare.
Lucia, mi se pare mai mult decât plăcut că am mutat, fie şi pentru un scurt episod, cenaclul aici. :)
RăspundețiȘtergereAm remarcat - şi cred că a mai remarcat cineva detaliul ăsta - că "tatăl" din povestirea lui e tratat foarte expeditiv. Aşa, ca un personaj fără umbră. Poate că e doar o întâmplare sau poate e începutul recunoaşterii realităţii. Nu ştiam că a timis doar o singură povestire. Îţi aminteşti? A zis că asta e cea mai veselă...
Mi se pare stupid si usor penibil sa categorisesti un blog dupa numarul sau de vizitatori. Daca are azi 899 si peste doua saptamani ajunge la 1001 ( dalmatieni ) ce poti sa spui ? Ca azi nu exista, dar peste doua saptamani da ? O prostie. A zis si cineva mai sus, unii scriu doar de drag, nu neaparat pentru trafic. Of,of.
RăspundețiȘtergereAşa e, miscellaneous11! Unii scriu doar de drag.
RăspundețiȘtergereImportant nu e motivul, ci rezultatul. Indiferent cum scrii, totul e să nu scrii prost(ii).
Mi-a plăcut faza cu fumurile, la tine.
Totuşi, cea mai bună reţetă pentru un arogant e să nu-l tratezi. Îl ignori. Dacă nu se vindecă, măcar se enervează.
Renata am citit comentariile la adresa pustiului de 16 ani. si eu i-am cerut alte texte si a avut amabilitatea sa-mi trimita mai multe. nu ma pretind a fi expert dar baiatul are talent. Sa nu uitam ca are 16 ani, are toata viata inainte sa scrie mult mai bine decat o face acum. cred ca pseudonimul nu are nici o relevanta in cazul de fata. fiecare ne alegem sau nu un pseudonim, si nu cred ca e treaba nimanui de ce am ales unul sau altul. scuze daca m-am bagat si eu in seama in discutia de mai sus si am suparat cumva pe cineva
RăspundețiȘtergereCodeus,
RăspundețiȘtergerenu-i nici umbră de supărare.
Puştiul are talent la scris. Asta e fără tăgadă. Scrisul se împarte, însă, în cum scrii şi ce spui.
La capitolul cum, e beton. La capitolul ce... aici avem problema "lumirii"
Sigur, există varianta ideală, în care "cum" e atât de fermecător, că nu mai conteatză "ce".
Goana după un pseudonim străin e specifică vârstei.
Aici eu am diverşi gărgăuni la care nu renunţ. Numele cu care ai fost salutat la venirea pe lume îţi marchează ireversibil viaţa şi trebuie să ştii să ţi-l porţi.
N-aş folosi un pseudonim decât dacă aş scrie pornografie, din motive lesne de înţeles.
))) eu daca voi scrie vreodata ceva, nu ma refer la blog o sa-mi pun numele asa Farcas Valeriu-Codeus. imi place prea mult, ca altfel nu-mi botezam blogurile asa. aa eu nu am gargauni )))
RăspundețiȘtergere