Sărbători fericite...

Ieri, din fericire, a fost sărbătoare mare.
Asta cu “din fericire” n-o pun pentru noi, ci pentru ei.
Pentru noi sărbătorile sunt un “dat”. Datini.
Dar pentru ei marile sărbători religioase sunt nu doar o fericire, ci şi , cum ar zice ministrul Pleaşcă, o pleaşcă.

Fiindcă...

Te poţi duce pe tărâm strict natal, asişti la slujbă, bâigui din buze ca şi cum ai şti rugăciunea, stai cu ochii pe popă ca pe butelie, dar fraier nu eşti, camera e pe tine, mai dai din buze, serios, pătruns, semipătruns, fiindcă mai există o zonă în creierul tău unde nu pătrunde nici dracu’ acolo e zona de calcul, mă filmează ăsta, sunt la ştiri, să dau din buze, poate mai apucăm un mandat, dacă nu, plec acasă, ce le zic la derbedeii dracului când ies, că de când mă ştiu, de când eram mic, de când eram NIMIC, adică primar, profesor, vin la slujbă pe cinşpe august la Nicula, stai să mai dau din buze, până se opresc ăştia din filmat, că rău n-are ce să-mi facă, intru la ştiri dând din buze în biserică, a rugăciune, bravo mie, sunt cum sunt, dar sunt dat în mă-sa de credincios, aici n-are cine să mă combată şi în plus o să fiu la ştiri, pe toate posturile.

Te poţi duce tocmai unde a înţărcat mutu iapa, la Cluj, de ce tocmai acolo, păi acolo se duce idiotu’ ăsta micu’, da’ lui îi convine, e acasă , în fine,nu mai contează, totul e să fiu la ştiri, ce bine că mi-a venit ideea asta, să stau cinstit, smerit, sincer, cu cartea de rugăciuni în faţă, n-am nimic de ascuns, nu poţi şti totul pe dinafară, nimeni nu-i perfect, noi, ăştia care nu avem timp să credem, aici până şi domnul Iliescu ar trebui să fie de acord, putem să fim deschişi progresului, mai deschidem o carte, fie ea şi de rugăciuni, dacă trebuie, dacă numai aici scrie ce trebuie să zic, o deschid, ce să fac, dar o ţin onest, la vedere, să ştie lumea că sunt perfectibil, sper că mă dă şi pe mine la ştiri, nu numai pe pitic.

Te poţi, nu te poţi, te duci şi până la Nicula, ia uite ce de lume, ce de lume amărâtă, n-am văzut de când sunt aşa ceva, uite cum îl filmează numai pe Boc, dacă nu mă filmează, măcar să apuc un interviu, să nu uit să zic că m-au impresionat oamenii simpli, care aşa simpli şi săraci cum sunt, tot vin până la Nicula, nici nu ştiam că există, ia uite şi copii, vin şi copiii la chestiile astea, trebuia să fi luat Codul la mine, dar aşa e când faci ceva pentru prima dată în viaţă, mai ai şi scăpări, e clar, am venit degeaba, nu mă dă la televizor, Doamne, fă o minune, ceva...