Colecţionarilor de bonuri fiscale

(Norme metodologice sau mic îndreptar)

Ziua Unu .
Cumpăraţi un top de hârtie A4, dosare cu şină şi câteva tuburi cu pastă de lipit de la librărie. Nu uitaţi să cereţi bonul fiscal! Va fi primul exemplar din colecţie. Seara, lipiţi-l pe prima coală, împreună cu bonurile pe care le-aţi adunat la cumpărături curente, peste zi. Nu vă speriaţi, că nu e greu. E ca atunci când faci un ierbar. Culegi planta, o netezeşti, o presezi, o lipeşti.

Zilele Doi, Trei, Patru, Cinci şi Şase.
Repetaţi operaţiunea din seara Zilei Unu.

Ziua Şapte.
Căutaţi un copiator şi trageţi "la xerox" cele şapte file, în dublu exemplar – unul pentru Fisc, unul pentru dumneavoastră. Apoi culcaţi-vă liniştiţi: tocmai aţi reuşit conservarea cheltuielilor. Originalul devine ilizibil în timp, fiindcă tuşul casei de marcat se şterge. Veţi repeta această operaţiune în zilele Paisprezece, Douăzecişiunu, Douăzecişiopt etc…
[…]

Ziua Osutăoptzecişidoivirgulăcinci.
Ne aflăm la jumătatea acţiunii. Ce observaţi? Că s-au strâns deja câteva dosare bune. Aveţi nevoie de un biblioraft. Şi da, aţi mai slăbit. Nu e o iluzie. Aşa se întâmplă când reduci consumul de pâine. La ce bun să cumperi pâine, dacă tot nu obţii bon fiscal pe ea? E suficient că v-aţi sacrificat mâncând legume şi zarzavaturi fără document justificativ de plată.
[…]

Ziua Treisuteşaizecişicinci.
Depunerea bibliorafturilor la Corturile Special Amenajate. Înainte de-a vă lua rămas bun de la toată muncuşoara de un an, aruncaţi-vă un ochi în punga cu bonurile fiscale originale. Aşa-i că nu se mai pot citi? Aşa-i că v-am învăţat de bine, să vă faceţi cόpii după ele?

Ziua Z.
Puţin probabil să existe. Ar fi ziua în care vi s-ar restitui un procent, acolo, cât de mic , în semn de mulţumire fiindcă aţi combătut evaziunea fiscală timp de un an.
Mult mai sigur însă, Boc o să vă dea la cap cu HG 105/2009, aia care zice că o cheltuială devine deductibilă doar dacă bonul fiscal e însoţit de factură, indiferent de valoarea lui. Voi o să ziceţi că bine, dar aia e pentru firme. Aşa, şi? Voi n-aţi devenit un fel de firme? Altfel cum de aveţi atâta hârţogăraie?
Dacă vă ia niţel la bani mărunţi, se dovedeşte că aţi cheltuit mai mult decât aţi câştigat. (Mda, nu trebuia să vă dedaţi la colecţionat bonuri din coşul de gunoi! Cum de ce nu v-am spus? Fiindcă oricum aţi fi făcut-o!)

Înseamnă că aveţi venituri la negru.
Evazionişti fiscali nesimţiţi ce sunteţi!
Şi fraieri, pe deasupra, că v-aţi dat singuri în gât, cu acte în regulă.