duminică, 13 septembrie 2009

Ursa Mare şi Ursa Mică












7 comentarii:

  1. ursuleeeeti!!! Vreau si eu sa ma joc cu ursuletii!!!
    Acuma trebuie sa pregatesti si o poveste cu ursuleti, daca tot ne-ai dat pe toti in mintea copiilor!

    RăspundețiȘtergere
  2. Toata lumea trasese dreapta si facea poze :-)
    In ultima poza, ursoaica pare a impinge puiul la cersit, iar ala micu' merge in doua picioare- cersetor profesionist.

    RăspundețiȘtergere
  3. Multe mame , urmase ale Evei ,ar avea de invatat de la aceasta ursoaica!

    RăspundețiȘtergere
  4. Mihaela P.,
    As zice ca obiceiul eroilor nostri e mostenit de la tiganii ce-si trimit odraslele la cersit banu pentru palatele de de marmura cu acoperisuri aurite; nu crezi?
    T

    PS De altfel, povestea fara cuvinte a Renatei e inedita.
    Sarut-mana pentru schimbare:)

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu, nu...
    Nimeni nu trăsese pe dreapta.
    Maşinile s-au oprit pe ambele sensuri ca să-i lase să traverseze. Dar urşii nu doreau asta, doreau puţină atenţie, o şedinţă foto şi ceva mâncare,dacă se poate.
    Poate că din fotografii aşa se vede, că ieşiseră la cerşit. Dar nu era vorba despre asta, cred că voiau doar să socializeze.:)
    Nu le era foame fiindcă îi ştie tot Transfăgărăşanul, turişti sau localnici,le lasă de cu seară resturile alimentare în nişte cazane mari, albastre, teoretic pentru gunoi, acum aproape exclusiv pentru ei şi prima grijă dimineaţa e să controleze dacă peste noapte "au fost urşii"...

    RăspundețiȘtergere
  6. @ Anonim: Cum iti poate trece prin minte asa ceva? Imaginile vorbesc de la sine! Vin ursuletii sa ne imblinzeasca...Cel putin, cei care au tras masinile pe dreapata dovedesc asta!

    RăspundețiȘtergere
  7. Cred, Mihaela, că ar trebui să ne îmblânzim între noi mai întâi.
    Prea emoţionată să reglez aparatul de fotografiat pentru un gros plan, n-am reuşit să fac o poză când am trecut pe lângă ei, la 20 de cm. Au o privire greu de explicat. Dacă e să o "umanizez" aş zice că e neînţelegere încordată. Dar poate e numai teama de un contact despre care nu ştii ce urmări ar putea să aibă.
    Aşa, cred, m-aş uita eu la un extraterestru, încercând să-i ascund cât mi-e de teamă de el.

    RăspundețiȘtergere