luni, 8 iunie 2009

"the day after"



Ultimul reflector s-a stins. Ultimul spectator împătimit de magie s-a îndurat să iasă din sală. S-a dus la garderobă, şi-a luat paltonul şi i-a lăsat garderobierei…

Cum, e frig în povestea asta? În povestea în care s-a jucat povestea despre care vorbim, e frig?

… un bănuţ din care ea o să-i cumpere copilului o acadea. Un ciob dulce, cu gust exotic, butirat de metil, “ Ţi-ai făcut lecţiile?” , “Da”, o să zică el şi toată camera va mirosi frumos a ananas şi-a insule. “Să-nveţi, auzi? Sa-nveţi, să n-ajungi ca mine!”

Stai puţin! Să nu divagăm. Ce treabă avem noi cu garderobiera? Povesteşte-mi cum a fost spectacolul!

Imediat!... A fost un triumf. A ieşit bine. Exact aşa cum zicea şi regizorul, că trebuie să joci cel mai bine la repetiţia generală, în aşa fel încât premiera să fie ca o repetiţie a ultimei repetiţii, aia cu public… dar vreau să-ţi spun de femeia asta. Nu i-a trimis bărbat’su pensia alimentară de trei luni. Ai idee cu cine ar putea să vorbească? O putem ajuta? Că e păcat de copilul ăla, uite…

Pe mine mă interesează EA! Trebuie să scriu despre EA. In fond, ăsta e momentul hotărâtor: debutul.
A avut trac? S-a cunoscut? Ii trebuie o cronică bună. Nu una, zeci! Nu te joci cu destinul unui om aşa… N-am putut să vin, n-am apucat s-o văd. De-aia te rog pe tine să-mi povesteşti. Avem o înţelegere, doar ştii!...

…învaţă bine, e ambiţios, e cuminte şi cel mai mult îî place…

Aaaa!... Mă scoţi din fire cu dramoletele de cartier. Ce ne pasă nouă de toate pârlitele care nu-s în stare să se descurce în viaţă şi umblă cu miloaga? Sunt contracronometru. Avem un contract. Imi trebuie un text bun, fără îngroşări, fără dulcegării, da’ care să-ţi meargă la suflet. Ăsta e momentul. Totul depinde de noi. O facem sau n-o facem stea. E viitorul ei în joc. Şi-al nostru. Zi odată! Cum a fost?

… istoria.

3 comentarii:

  1. Ta-ta, caprita ta!

    Capra: (Corpul este alcatuit dintr-o carpeta pe care sunt cusute, in randuri, fasii de hartie colorata sau spice de stuf. Inaltimea corpului poate ajunge pana la 2-3 m – dupa traditia locului in care se joaca. Capul e gol, poate fi impodobit cu oglinzi, fasii de panglica colorata, beteala, botul are doua buze mari, de lemn).
    Mosneagul: (Are haine batranesti, clop si o bunda pe el. In mana duce un ciomag).
    Baba: (Imbraca haine femeiesti batranesti. Rolul acesteia este interpretat in travesti).
    Negustorul: (Poarta pelerina, sapca. Are carja, pana si cos. Si-o lanterna).
    Doctorul: (Peste hainele obisnuite imbraca un halat alb. In mana are o trusa).
    Vanatorul: (Poarta haine verzi, de padurar. Ecologist. Are pusca).
    Fluierarul: (Se imbraca in haine comune. Are un fluier din care canta melodii populare in ritm vioi).

    Mosneagul si baba:
    Ta, ta, ta, caprito, ta,
    Ta, ta, ta, caprita mea
    Ta, caprita de la munte,
    Cu steluta alba-n frunte!!!
    Ta, ta, ta, caprita, ta.
    Sai in sus si nu mai sta!
    (Capra joaca in ritm vioi, punctat prin clampanirea buzelor).
    Mosneagul:
    Ta, ta, ta, caprito, ta,
    Ca pun mana pe nuia!
    Si nuiaua-i de cires,
    N-ai sa stii pe und-sa iesi!
    Ta, ta, ta, caprito, ta!
    Nu te da nu te lasa!

    Bani prea multi tu mi-ai papat
    Si doar necazuri ne-ai dat,
    Si cerand mereu la fan
    M-ai facut un mos batran.
    Ta, ta, ta, caprito, ta,
    Ta, ta, ta, la munte ta,
    Dar de cand te-ai linistit
    Vanatorul te-a zarit,
    Pusca la ochi a luat
    Si pe tine te-a-mpuscat.
    Vanatorul: (Pune pusca la ochi si se face ca trage.)
    Poc!!!
    (Capra cade la pamant si ramane nemiscata. Negustorul vine si ii plimba lanterna pe la ochi, observa ca unul dintre ei e vanat).

    Mosneagul:
    Of, of, of si iara of!

    Omule, cu ce-am gresit,
    Capra de mi-ai omorat?
    Cer un doctor, mester mare,
    Sa puie capra-n picioare!
    Doctorul:
    Eu sunt doctor cu renume,
    Vreti un bine de la mine?
    Negustorul:
    Domnu’ doctor, medic mare
    Sa-mi pui capra pe picioare
    Si ce cei, sa-mi spui indata,
    Ca eu nu sunt rau de plata.
    Doctorul:
    Sa vedem ce are capra,
    Ca apoi iti spun eu plata.
    Capra voastra nu e moarta
    Ci ea este lesinata.
    Ce vrei tu, caprita apa,
    Stai un pic si mai asteapta!
    De vrei iarba,
    N-am la mine!
    De bomboane
    Nu ti-i foame?
    Oare cum sa te impac?
    Nu cumva tu vrei un tap?

    (In acest moment capra sare in picioare si joaca vioaie).

    Tot grupul de jucatori:
    Am tot plans si am oftat
    Dar caprita s-a-ndreptat.
    Ta, ta, ta, caprita, ta,
    Joaca si nu te muia!
    Nu te-anina de podele
    Ca ramai fara cordele!
    Nu uita ca ai un tel…
    (Aici nu se mai aude clar, pentru ca fluierarul ii acopera).
    Am o capra, n-am o suta
    Si mi-i drag ca ma asculta!


    By...by Baba :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Pentru ultima oară, domnule Anonim, te rog să-ţi dai un nume. Apoi te voi ignora.
    Regret!

    RăspundețiȘtergere
  3. @renata

    Beletristica ta e frumoasă, dar nu ţine de foame.
    Hai să încercăm cu scenarii.
    PRM se face, în toamna trecută, frate cu dracu’, pupături la poala Cârmaciului, (maestrul Bolcaş e o excepţie), temenele, imnuri, ode... şi rămâne Tribunul fără „coledzi”, iete... dandana mare!
    Dar dracu’ nu-i aşa de negru, îşi bagă coada şi pune o judecătoare cu zdrăngănele sunătoare în urmă să-l aresteze pe Jiji, alt păcălit de ăl cu coarne, „tomnai” de Sfintele Paşti, dar nu pentru valize şi sacoşe, ci pentru că i s-a furat maşina, drăcie curată!
    P-urmă, ciobanul dă mâna cu nebunul, uită că aşa se gratulaseră la firitiselile de până atuncea, şi iacătă-l pe Jiji în PRM! Mişcarea dracului... tare! Jiji devine mucenic iar Tribunul – bunul samaritean!
    Pe mâna alaltă, hocus-pocus!... cohortele sunt mişcate să scoată o mititică, neajutorată, care de-abia mişcă buziţele, parlamentară „’dependentă”, la Brcsel... tot dracu’ le-a mişcat.
    Scenarii de succes, nu? Mai contează cine-i dracu’?

    Concluzia? Nici beletristica ta, nici scenariile mele nu ţin de foame…

    Bordelezu

    RăspundețiȘtergere