sâmbătă, 6 iunie 2009

e-dialog


Când o zbura porcu’...


– Când o zbura porcu’...
Deja m-a băgat la gânduri, la început a fost ceva exotic, la ţară n-ai ce să vezi, tooate sunt la fel, a mai trecut un an, a mai trecut un veac, e tot aia.
La Tâmpeni nu s-au schimbat altele decât numele satului şi primarii, veniră comuniştii şi ziseră că nu se cade ca, la câteva comune distanţă de locul de naştere al marelui cârmaci, să „ecziste” un loc cu acest nume. Iar primarii... ca primarii...
Că le-a luat pământul, că le-a dat pământul, pământul rămase tot acolo, că i-au pus să scoată via, chiar în ’89, c-au murit unii – olteni cu gura mare, deh!... c-alţii au trait, au avut zile, toată istoria e scrisă pe scăndurica neagră de la fiecare poartă, cu creta, ai lu’ Mărin nu se duseră, ba nici în colectivă nu intrară... nu conteză aşa ceva! Dac’aşa vru Domnul...

În comună nu sunt decât două „munamente”, Monumentul Eroilor şi Oică a’ lu’ Ciripuş, Oică e mai în etate decât Monumentul.
Fusei, din nou, de ziua Eroilor – necredincioşilor, asta fu la Înălţare! –, o lumânare... o prescură, o colivă cu bumboanele în formă de cruce... sa fie de sufletul duşilor!, dar trecui şi pe la Oică.
– Când o zbura porcu’...
Tu-i... Doamne iartă-mă... s-o luăm de la-nceput...
Ce pâine în ţăst, pe vatră, face Luluţa, noru-sa, mmm... îmi lasa gura apă şi acu’... dar tot ea îmi zicea: – Da’ mai lasă-l şi tălică în pace... şi nu-i mai da tiutun!
Oică a fost „jandar”, fuse şi pe frontul de est, gură mare şi el, mai pe urmă făcu şi închisore, dar tot nu s-a potolit, făcea reclamaţii pentru toţi (după ce-a ieşit), era scriitor, dar Dumnezeu l-a ţinut, a trăit să-şi vadă şi pământul înapoi....
Vorbăreţ, nevoie mare, ce mai!, îi turuia gura... asta doar până acu vreo cinci ani, când a fost declarat munament. De ce? Pentru că, dintr-o dată, s-a schimbat, ieşea dimineaţa la poartă şi se aşeza pe băncuţă, privea peste tot, se uita la cer, urmărea cu privirea pasăricile, privea cu mare curiozitate la toţi care treceau, le zâmbea, defilau toţi prin faţa lui, îi dădeau bineţe, iar el, ca un monument vorbitor, nemişcat, le răspundea în parabole.

Auzisem, dar nu-mi venea să cred, aşa că, ajungând acolo, m-am dus şi i-am spus, bucuros:
– Oică, o să trăim bine!
– Cand o zbura porcu’...
Mi-am zis, eee, zice şi el.... Mai mi-a dat acest răspuns, nu vă mai împui capu’ ca să vă spun de câte ori, dar şi astă toamnă am păţit la fel...
– Oică, îţi vor creşte pensia!
– Când o zbura porcu’...
– Oică, îi vor creşte salariul nepoatei, profesoara!
– Când o zbura porcu’...
Acum, ca să vedeţi, sunt masochist, nu?, i-am spus:
– Preşedintele Băsescu va scoate Romania din criză!
Fără să clipească, Oică mi-a da răspunsul cu care am început...

De atunci stau şi cuget... nu cumva Oică are dreptate?
Iată concluzia la care am ajuns, consider eu că-i cea mai bună:

Oameni buni, hai să ajutăm porcu’ să zboare!... poate nu reuşim din prima, dar până la toamnă, când pleacă păsările călătoare, tot reuşim!
Bordelezu






Nu tot ce zboară…

De, ştiu şi eu dacă zborul porcului ar putea deveni semnul bun, garanţia binelui nostru, sfârşitul tuturor necazurilor?

Prima dată când a zburat un animal a fost în anul 1957.
Era o căţea şi o chema Laika. N-a zburat aşa, din senin, a fost antrenată să zboare cu Sputnik-ul şi s-a construit ulterior un monument în cinstea ei.
O avea tata pozată pe o marcă poştală, în clasor şi aşa am aflat povestea ei, că fusese prima fiinţă care zburase în Cosmos şi revenise victorioasă pe Pământ.

Gagarin a zburat după ea, al doilea, dar pentru mine a fost primul cuvânt în care am pronunţat “r”-ul.

Cică mă smiorcăiam mereu “Vleau la Gagalin, vleau la gagalin!” , fiindcă era numele unei grădini de vară, în Eforie Sud, botezată aşa în cinstea astronautului rus şi tata mi-ar fi zis odată “Mergem, dacă zici Gagarin!”
N-am zis din prima, am tot exersat gagalin-gagalin, până mi-au ţâşnit lacrimi din ochi şi, odată cu ele, a vibrat şi “r”-ul victorios în cerul gurii şi s-a rostogolit în minunăţia asta de cuvânt – Gagarrrrrrin.
Mă gândesc ce noroc am avut, că nu-i zicea cârciumii ăleia de vară Bamboo, poate n-aş fi pronunţat “r”-ul niciodată.

Patruşcinci de ani Laika a zăcut în conştiinţa omenirii drept primul câine zburător prin spaţiu şi abia acum, după 2000, s-a aflat adevărul, Laika zburase vie foarte puţin, experimentul fusese un eşec, adevărata ei viaţă în Cer începuse la puţine ore după lansare, murind instantaneu, îngheţată.

Tot mai vrei să zboare porcul, Borde? Chiar şi acum când ţi-am amintit povestea celuilalt animal zburător?

Te-ntreb!...
Fiindcă ăştia sunt în stare să mânărească ceva, să facă porcul să zboare, să-l vadă Oică şi alţii ca el şi să li se pară, privindu-l cum se-nalţă în tării, că a început mai binele, că tocmai răul palpabil, crescător, care ne sufocă e dovada că trăim în BINE, dar nu suntem în stare să-l înţelegem, că nu e BINELE făcut să-l simtă tot prostu’…
renata

6 comentarii:

  1. @renata

    He-he... ma faci să zâmbesc...
    Cine, Principessă, ar mai crede astăzi că zboară porcu’, chiar dacă l-ar vedea, cu ochii lor, guiţând la ei, din cer? Nici copiii de ţâţă...
    Cât despre Oică, ai o impresie proastă despre el, ştii ce le-a spus la toţi când a venit vorba despre Sputnik?
    - Nu eczistă, asta-i propaganda bolşevicilor, îi cunosc eu de pe front, ăştia mint şi când spun că beau apă....

    Bordelezu

    RăspundețiȘtergere
  2. Află, Stimabile, că nicio secundă n-am crezut că Oică al tău e d-ăl' de-l duci cu preşu'.
    Da puţină învolburare artistică pe lângă subiect, trebuie!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. @renata

    În preumblările mele matinale, când căutam să-mi potolesc setea de CTP ( pitit la TIFF), Realitatea mi l-a oferit în reluare, la ora 5 şi ceva, pe de o parte, iar pe de altă parte am dat peste unul din articole sale scăpate, puţine la număr.
    CTP-ul zicea acolo:

    “Vă mai amintiţi cum erau numiţi de Întunecimea Sa cei care se opuneau, raţional şi cu bun-simţ, acestei legi, precum şi hei-rupurilor d-lui Băsescu cum că nu e nici o criză pe aici, e la alţii? „Propovăduitorii Apocalipsei”. În calitate de P.A., cum ar trebui să-l numesc pe dl. Băsescu, acum, când anunţă cu glas sepulcral că „bugetul de stat al României are dificultăţi”? Eventual şarlatanul Raiului pe pământ?
    Ar fi prea puţin pentru acest mincinos de profesie ajuns preşedinte. Ar fi prea puţin şi pentru el, şi pentru dl. Geoană, cu ai săi 20.000 de euro „bani curaţi”, pe care anunţa în campanie că îi vor primi toţi românii care muncesc în străinătate şi aleg să se întoarcă în ţară, şi pentru dl. Boc, cu gogoşile despre măriri salariale, şi pentru colegii parlamentari liberali ai d-lui Antonescu, care au votat, el fiind probabil, ca de obicei, absent, in corpore, legea 50%.
    Înainte de a fi anul crizei sau anul gripei porcine, 2009 se conturează a fi anul bătăii de joc porceşti la adresa cetăţenilor acestei ţări.”
    http://www.gandul.info/puterea-gandului/eroare-porceasca.html?4237;4297228

    Vezi tu, Oică e mai dăshtept decât d-l CTP şi mult mai deştept decât mine, noi am înghiţit o dată găluşca, am votat DA în 2004, el i-a mirosit de la inceput pe toţi, nas de jandar al Regelui.

    Bordelezu

    RăspundețiȘtergere
  4. În 2004, Borde, n-am înghiţit gălusca, am votat ce-am crezut noi că e răul mai mic.
    Singurul lucru pe care-l putem considera util şi bun de pus la experienţă câştigată, după toate exerciţiile noastre periodice de-a învăţa arta intromisiunii unei hârtii într-o fantă, este că până şi filtrul ăsta pe care credeam noi că-l putem folosi - alege răul mai mic, fiindcă treptat, în mod logic, după selecţii repetate, un rău mic va ajunge să fie un mic bine - este fals.
    Ceea ce noi numim "clasa politica" e un sistem închis, nu evoluează, nu se primeneşte cu nimic din afară.
    Aceeaşi oameni, sub alte sigle, spun aceleaşi minciuni.
    Păi dacă PCR a devenit FSN şi din acest trunchi comun s-au ramificat aşazise diverse partide, cum poţi să mai speri că ai de ales?

    Pe vremuri, în zorii "democraţiei" într-un spectacol Divertis, s-a lansat în băşcălie sintagma "Partidul Celor cu Nervii la Pământ".
    Dacă a doua zi cineva s-ar fi dus să-l înscrie ca partid, poate că ceva s-ar fi schimbat.

    Atâta timp cât "alesul" pronunţă la tv "binele ţării" şi în cap îi aleargă cifrele propriilor afaceri, nimic nu va fi altfel decât până acum.

    Pe de altă parte, nici Oică n-are o poziţie constructivă.
    Refuză minciuna. Devine indiferent la gogoşile politicienilor, dar implicit devine indiferent la tot ce i se întâmplă lui. Ii va fi progresiv rău. N-o să zică nimic, fiindcă ŞTIA că aşa va fi. O să ajungă iar, tăcut şi îmbufnat, mai flămând, mai jegos (că poate ajungem iar la economisit apa şi curent), mai pe frig, mai pe întuneric.
    Şi?
    La ce foloseşte atunci luciditatea lui Oică, ăsta care nu se lasă păcălit?

    RăspundețiȘtergere
  5. @renata

    Cercul se închide, Principessă, nu observi? E o buclă închisă, totul se ia de la cap, chiar dacă cercul nu e cerc ci o distorsiune liniară în 3D a ceea ce a fost, instinctul de conservare e cel care îl face pe Oică să se detaşeze, totul e tranşat, cântărit, împărţit, traseul cunoscut cu ani buni înainte de vot...
    Pentru el nu mai contează, poate oricând să dea colţu'...

    În noiembrie am fost la vot ca un prost, sforarii ne-au spus cu neruşinare apoi că totul fusese negociat cu doi ani inainte... stabilit.
    Pe Oică nu mai îl pot păcăli,,, ştii de ce? Pentru că nu-i mai urmăreşte, nu poate înghiţi momeala sofismului.
    Treptat-treptat vor rămâne numai ei la vot sau, există şi această posibilitate, foametea va lua foc la un moment dat, iar explozia mămăligii nu va mai fi o explozie controlată, ca în '89, Doamne fereşte!

    Bordelezu

    RăspundețiȘtergere
  6. Să te audă Dumnezeu, Borde! Despre mămăliga necontrolată vorbeam.

    RăspundețiȘtergere