Halatul solidar cu Piaţa

Sunt leneşă. Sunt colerică. Acestea sunt două din cele trei motive pentru care nu mă duc în Piaţă.

Totuşi, azi, am făcut ceva bun care a debutat cu ceva rău: am rugat-o pe Mariana să-mi calce un halat. Mariana (pentru cei care nu ştiu e doamna care se ocupă cu mopul, cu irigat&psihoterapie la bonsaiul nostru, cu răspuns la telefon, cu mici cumpărături… şi călcat halate) s-a uitat critic la cel pe care deja îl îmbrăcasem -  “Da’ ăsta ce-are?” , însă nu m-a întrebat nimic. A călcat ţoala exemplar. Mi-a ţinut-o, conform expresiei “ a ţine haina cuiva” ca să mă schimb. Aici a intervenit partea bună: înainte de-a-mi pune halatul proaspăt spălat şi călcat, l-am inscripţionat. Faţă – verso. Cu litere suficient de mari ca să poată fi citite de oricine, indiferent de vârstă şi afecţiune.

Am scris, cu majuscule, ceea ce mă gândisem eu la patru dimineaţa:

SOLIDAR CU PIAŢA  

Pe urmă, m-am înfipt la vânzare.

Cât întrebam “ce doriţi?” sloganul se citea pe piept. Când mă întorceam cu spatele ca să iau vreo cutiuţă din raft, se citea pe spate. Cu spatele, eram lizibilă şi pentru cei cu neuropatie diabetică, şi pentru cei cu dioptrii “funduri de sifon”, şi pentru fanii băsişti.

Acuma, aş putea face ca diacritica: născocesc un dialog şi-l implementez în realitate, dar  nu pot să-l gestionez literar şi intru în rahat.

Sau spun adevărul:

40% dintre persoanele care mi-au citit halatul n-au reacţionat nici măcar prin muşchii mimicii.

30% au zâmbit discret.

20% au ridicat din sprâncene cu acreală, dar nu s-au manifestat verbal.

10%, adică un un brancardier de la Spitalul Colţea, a intrat direct în polemică şi m-a atenţionat că toţi politicienii e la fel, nişte hoţi, care n-o să-i crească lui salariul şi n-o să ieftenească nimic.

Am făcut maximum de efort şi nu i-am răspuns.

Cred că am obţinut o creştere a vânzărilor cu 0,5%, fiindcă anumiţi funcţionari din Oficiul National de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, cu care ne învecinăm în mod fortuit, au venit personal să cumpere “ceva” contra gripei, ca să vadă cu ochii lor halatul meu proaspăt călcat şi de grabă inscripţionat.

Ce să-mi doriţi: să nu stric mai mult de patru halate, până-şi ia Băsescu tălpăşiţa.

Ceea ce vă doresc şi eu, vouă!