Mai sunt şi d'ăştia...

Domnului doctor Raed Arafat, indiferent cât a furat, dacă a furat...

V-am mai povestit eu de Măru’!...

Un anestezist. Tânăr. 

Singura lui nemulţumire e că fiecărei zile îi corespunde o singură noapte. Dacă n-ar avea atâtea rate de achitat, s-ar considera mulţumit cu sistemul clasic: după noapte vine zi. Deocamdată e nemulţumit. O dată pe săptămână, cel puţin, trebuie să-şi ia o noapte liberă şi s-o doarmă. Pe gratis.

O vreme a intenţionat să plece din ţară, dar şi acolo, dincolo, nopţile pe care le dormi şi nu le faci gărzi nu se plătesc. La dracu’! Mai bine  o gardă în limba română. Vrea o babă să-i zici ”Tatăl Nostru“ . În Franţa te poticneşti după Notre Père, qui êtes aux cieux... Măcar aici ajungi până la «pâinea noastră cea de toate zilele... 

- Băi, da’ chiar mai e vreo babă în reanimare care vrea să-i reciţi Tatăl Nostru?

- Mai e, zice Măru’. Mai moare câte-un şoimănit care mişcă lucrurile, le face să cadă…

- Crezi tu în prostii de-astea, Mărule?

- Normal că nu, da’ mai sar cutiile de seringi în mijlocul camerei…

De Revelion Măru’ a fost de gardă. A sunat-o pe soră-sa şi i-a zis: “Asta e! Pic de gardă de sărbători… Lasă, că mă duc şi iau lumină de la biserica spitalului.“

Ea i-a explicat că lumină se ia de Paşte, nu de anul nou.

-  A, da? Bine că mi-ai zis, că mă duceam ca prostu’…

O dată pe an,  Măru’ pleacă la Sibiu să-şi viziteze colegii de la SMURD. Acolo şi-a început el ucenicia, pe un SMURD care abia se înfiinţa la Sibiu.

Vine înapoi rătutit de oboseală fiindcă face o gardă amicală, adică  se pune pe ambulanţă şi se joacă de-a doctorul la Sibiu, pe gratis, fiindcă el acolo a învăţat terapie intensivă.

Ajuns acasă, câteva zile are parte numai de scandal. Toată familia e capabilă să priceapă că Măru’ e obosit şi ciufut după o gardă plătită, dar nimeni nu-l înţelege când vine acasă după o gardă “in memoriam”, fără bani, făcută la Sibiu.

- Păi, nu ziceiai tu că te duci să-i vezi pe băieţi şi-atât?

- Păi, da!... zice Măru’.