Mutu-a dat, Mutu-a luat, fie Mutu binecuvântat!

Înţeleg că de dat, a dat un gol, iar de luat, a luat sibutramină.

Brusc, televizorul întinde mese.

Mese rotunde.

Moderatoarea face pe proasta. Ăsta e rolul ei, să pară neştiutoare, să pună întrebări tâmpite, să se uimească toată de răspunsuri cel puţin egale, în tâmpenie, cu întrebările, să facă “uau, uau!”, a mirare, cu toţi muşchii mimicii, să clipească “niii-nooo, niii-nooo!”, să fie cu toată fiinţa ei un sistem performant de avertizare audio-vizuală, să pricepem noi, ăştia din fotolii şi canapele cumpărate în rate, că mamă-mamă! – ce mai rating, ce mai zbucium, e groasă, nene!...

În fond, nu-i prea groasă. Ba, e chiar îndeajuns de subţire cât s-o ascundem pe după piersic. Cât să ne prefacem că asta, subţirea, e aia groasa.
În rest, o ducem bine.

Mai avem de rezolvat problemuţa lui Mutu. Dacă-şi administra sibutramină pentru efectul stimulator asupra sistemului nervos central, cu creşterea pe moment a performanţelor fizice, sau o lua pe post de inhibitor al apetitului?
Adică era un dopat de bună-credinţă, din neştiinţă, sau unul pervers,conştient, periculos?
Adică lua sibutramină pentru efectul ei secundar, devenit principal pentru producătorii ei - să “taie” foamea sau pentru ăla principal, rezultat din structura moleculei, care e de tip amfetaminic, te face leu-paraleu, dar figurează în prospect la reacţii adverse?

Dacă ieşim din dilema asta, suntem liberi să revenim la oile noastre.
La coşul zilnic, la pensii, la frig, la compensate, la gazul care vine pe conductă drogat şi ăsta cu aer, cât să-şi păstreze presiunea, dar să-i scadă puterea calorică, la generozitatea cu care le dăruim altora masa şi noi ne împrumutăm ca să avem de parizer şi întreţinere, la Boc, cosind tot ce-i iese în cale, la doamna Udrea , la autostrăzi, la şomaj, la preşedintele tuturor românilor.

Ei, de-aia zic eu că Mutu e o adevărată binecuvântare: că trăim în ţara lui Mutu şi asta ne ocupă tot timpul. Sau măcar câteva zile.