M-am întors!După lupte seculare care au durat patru zile , în care am ascultat începutul unei Nocturne de Chopin de vreo 200 de ori, cât timp toţi operatorii lor erau ocupaţi, în care am purtat convorbiri telefonice totalizând peste 90 de minute cu “serviciul clienţi”, în care am răspuns corect la întrebări de genul “Aveţi calculator?” , (Da.) , “Ce scrie acum pe calculatorul dumneavoastră?”, (Scrie Dell.), “Ce problemă aveţi?” (N-am net), “Imposibil, la noi aveţi. Altceva, cu ce vă mai pot fi de folos?”, am învins!
La timp, să suţin mişcarea bloggistică “No Băsescu Day”, pe finalul ei.
La timp, să mărturisesc ultima tâmpenie pe care am comis-o. Mi-am cumpărat jambiere groase, de lână, cu ciucuraşi, violet, pentru 2 aprilie.
Tot ce pot spera e că nu va fi vreme de umblat în rochii cu bretele!
Altminteri, mă descurc.
Vă salut pe toţi!
Mi-aţi foarte lipsit…
+(3).jpg "NONO")
Re,
RăspundețiȘtergereUf, bun (re)venit :)
Ca sa vezi cat de importanta e lumea virtuala. Si sa mai vezi cat de nepotrivita ii e zicerea cand ea e pe bune parte din viata reala, zi de zi si noapte de noapte; hm, paradoxal, nu?
Dă-mi voie să te îmbrăţişez la revenire... Chiar că ţi-am simţit lipsa, doamnă! Altfel, mie nu-mi trebuie zile speciale ca să-i spun ,,NU'' unui om cu care nu am absolut nimic în comun (ăsta, de-altfel, şi este motivul pentru care nu-l socotesc preşedintele meu). Îi spun ,,NU'' în fiecare zi, în stilul meu, în gândul meu, în gura mare, oricând, oriunde. Eu m-am plictisit deja de atâta bătut monedă pe violetul ăsta. M-am săturat de violaceu, de vânăt, de lila, de albăstriu, de liliachiu. Îmi doresc ca pălălaia asta violet să se stingă naibii odată, că altfel ori devenim toţi piromani, ori ne dăm foc în piaţa publică, spre satisfacţia pompierilor portocalezi.
RăspundețiȘtergere4 zile? Un fleac :)). Ce zici de 4 luni? Cam atat am stat eu pe tusa. Sincer, prima luna a fost mai greu. De toate te poti lecui, ca-n vorba aia care spune ca fiecare cojoc are acul lui :). Si dupa atata pauza la ,,online'' musai sa recunosc ca, privind in urma, am cam facut excese. Na, fiecare rau cu partea lui de bine.
RăspundețiȘtergereBine-ai revenit!
klaus
Bine-ai revenit ! Felicitări pentru victorie, ai avut mari succesuri !
RăspundețiȘtergereHai-hui,
RăspundețiȘtergereO să rup din context un paragraf de-al Leliei Munteanu, scris acum doi ani:
"E o lume antiseptică în secondlifeurile care se construiesc astăzi cu mai mult spor decât cartierele rezidenţiale de la marginea Bucureştilor. Dar e şi nevoia disperată să te afli altundeva decât în mâzga acestei existenţe tembele."
Florin Matei,
RăspundețiȘtergereReciproca e valabilă: te îmbrăţişez şi eu.
Am priceput de ce te ţii rezervat în faţa mişcării violete. Nici eu nu mă înnebunesc după încolonări şi mers în cadenţă şi totuşi...
Imaginează-ţi că pe 2 aprilie, mergând pe Magheru, ai vedea 8 din 10 oameni cu un semnal de-ăsta cromatic, violet, la rever, prins de lobul urechii, la încheietura mâinii sau pe gleznă. De la un accesoriu discret până la o costumaţie violent violetă...
Nu ţi s-ar schimba starea de spirit?
Poate că e un bun prilej să ne uităm unii la alţii. În majoritatea timpului ne ignorăm, în timp ce stăm de vorbă. Mă refer la lumea reală.
Mi se pare, măcar ca experiment sociologic, interesant de văzut, nu câţi sunt contra permanent tiparului băsescian, ci câţi pot afirma paşnic, tăcut, printr-o culoare, la vedere, această împotrivire, la un moment dat, moment stabilit dinainte.
Dacă, într-adevăr, pe 2 aprilie oraşul ar arăta ca un liliac înflorit, ar fi ca şi cum ne-am dovedi unii altora că dacă vrei, poţi...
Ar fi cea mai catifelată dintre ieşirile în Stradă.
Ar fi, ca şi cum încă mai existăm.
Da, klaus, ai dreptate!
RăspundețiȘtergereNetul e un viciu, ca şi fumatul. Bănuiesc că fiecărui viciu îi corespunde o frustrare. Dar dacă te laşi de viciul compensator frustrării, obţii două frustrări. Ce câştigi?
Matilda,
RăspundețiȘtergeresunt foarte bucuroasă să te văd acum, aici.
E ca atunci când, întors dintr-o călătorie, vezi printre cei veniţi să te întâmpine, chipul cuiva despre care nu îndrăzneai să crezi că-şi va schimba programul pentru tine. :)
Macar din compasiune si solidaritate intru suferinta, ma alatur tie, vorbelor de bine pe care le-ai scapat printre dinti celor cu net-ul. Al meu e inca pe butuci, acasa, ca cica dureaza 48 de ore sa-l remedieze. Asta dupa o alta experienta "reconfortanta" cu televiziunea digitala, in care am comandat ceva si m-am trezit cu altceva. E prea lunga povestea, vroiam sa spun doar ca ma bucur sa te descopar cu ajutorul prietenului comun Florin Matei...
RăspundețiȘtergereOK. Din partea ta rasuflam usurati, dar ce o fi cu zazania, ca si ea tace de ceva vreme. :)
RăspundețiȘtergerePS Mie imi scapa intelesul zilei de 2 aprilie.
luminita
Teo,
RăspundețiȘtergereeu te ştiu mai de demult. Din Negura vremilor, de dinainte de-a fi citit lista lui "dacă aş fi fost..." la Florin. Nu-mi amintesc pe unde am dat prima oară click pe numele tău. Ai un nume care "vinde"! :) Abia după ce te-am citit, am decis că scrisul tău "vinde" mai bine decât numele.
Mulţumesc pentru vizită! Te mai aştept.
Lumi, pe mine Zâzania mă îngrijorează deopotrivă, şi când tace, şi când scrie! :)
RăspundețiȘtergereZiua de 2 aprilie este un fel de zi normală în care, toţi cei care nu se simt prea confortabil cu Băsescu preşedinte, vor purta, la vedere, un accesoriu violet. Fără să-şi modifice programul de activitate.
Interesant. O să fac și eu chestia asta la cantină, așa de kiki: Eu: ”Vă e foame?” Clientul ( cu voce stinsă): ” Daaa...”. Eu: ”Nu vă e, vi se pare. Următorul, vă rog!” După aia o să-i zic că a fost la camera ascunsă. Ah, ce ludică sunt! :)
RăspundețiȘtergereTanti Jeni,
RăspundețiȘtergereNu te cunosc, abia acum mi-am aruncat un ochi pe blogul matale şi m-a luat foamea.
Dar mâine o să revin acolo, că e de citit, nu glumă!
Luminita uite un text al promotoarei miscarii violet din Romania http://lilick-auftakt.blogspot.com/2010/01/de-ce-spunem-nu.htm
RăspundețiȘtergereasta ca sa-ti faci o idee