joi, 23 februarie 2012

De ce pleacă MORFINA

„Sistemul clawback a fost introdus in urma cu 2 ani si presupunea ca toti producatorii de medicamente trebuie sa contribuie la finantarea sistemului public de sanatate cu o suma de bani ce variaza intre 5% si 11%, din veniturile realizate din vanzarea produselor.”

Până la urmă a rămas 11%.
Există producători şi distribuitori de medicament, grei de cap,  care nu pricep de ce ar trebui să cedeze încă 11% statului, din veniturile lor, STATULUI ROMÂN, când există atâtea alte state care nu solicită. Aşa că se mută cu morfina pe alte meleaguri, mai însorite.
Înainte de a-i acuza de nemernicie pe fabricanţii de morfină, care produc „ceva”-ul care te lasă să mori în somn şi nu în urlete, aruncă-ţi o privire asupra fabricanţilor de armament.
De ce ar fi lăsaţi unii să producă moarte sigură, prin violenţă, fără să fie impozitaţi în plus, în timp ce producătorii de moarte decentă, rezervată celor care nu au de ales, trebuie să contribuie mai mult la STAT?

 



11 comentarii:

  1. Renata : e strigător la cer ce se întîmplă la noi ! Aproape nu sunt cuvinte pentru revoltă, indignare, mînie...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, Matilda.
      Nu-i poţi cere unui afacerist să fie sentimental. Statul însă este, prin definiţie, obligat să fie responsabil de începutul şi sfârşitul indivizilor care fac poporul. Să ziem că de parcursul vieţii lor sunt responsabili indivizii.

      Punctual: dacă nu e legală eutanasierea la cerere, medicamentele opioide, analgezice majore, care te ajută să nu zbieri de durere câteva luni, săptămâni, zile, ore, înainte de a-ţi aşeza cineva mâinile pe piept, sunt OBLIGATORII.
      Îţi aminteşti filmul "Şi caii se împuşcă, nu-i aşa?"
      E!...
      Asta voiam să zic.

      În general, remarc că dispreţul guvernanţilor faţă de guvernaţi s-a transformat în ură.
      E destul de greu să trăieşti cu ura activă, manifestă, a cuiva. Dar nu imposibil.
      Sper ca cei care le vor face parastasul de 40 de zile morţilor fără morfină din cancerul osos sau de cap de pancreas să acumuleze, şi ei, suficientă ură.
      p.s.: nu credeam vreodată să folosesc, cu atâta bucurie, cuvântul URĂ. Nu credeam!

      Ștergere
  2. Înainte de a-i acuza de nemernicie pe fabricanţii de morfină...
    Da' cine-i acuză? A, mafiotul ăla de Duţă?
    Printre altele m-am trezit şi eu să zic ceva pe subiectul ăsta, dar nu numai, încă acum mai mult de-o săptămână, aici: http://numarareainversa.wordpress.com/2012/02/16/iesirea-din-sistem-in-liniste-in-coloana/
    Că se pare că morfina e numai bomboana pe colivă, de fapt toată medicaţia pentru cancer e lipsă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Citii, Cârco.
      Aşa-i! Lipsesc capitole întregi din farmacologie, de pe piaţă.

      Ștergere
  3. Statul suntem NOI! Fie că ne place, fie fie că nu, fie că știm lucrul ăsta, ori că trăim în negare, ca să traduc din americană.

    Nu are cine să îndrepte lucrurile strâmbe, să repare stricăciunile făcute de proasta guvernare din Regimul Băsescu sau să panseze rănile lăsate pe sufletele și chiar trupurile românilor de guvernanți decât noi, cetățenii.

    Așa că eu, de câte ori dau peste situații ca cea cu morfina (și, din păcate, știu încă din copilărie ce tragedie cumplită sunt ultimile zile sau luni din viața unui om bolnav de cancer în fază terminală) mi se face rușine de mine însumi, că sunt cetățean inactiv al acestui stat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hari, noi facem tot ce putem ca să nu ne fie ruşine de noi, să nu ne simţim cetăţeni inactivi.
      De pildă eu, la locul meu de muncă, prăvălia cu medicamente, fac tot ce-mi stă în putinţă ca să-l extrag pe client din mrejele publicităţii producătorului, sunt ştiinţific-obiectivă în recomandări, filtrez achiziţiile (nu ţin pe raft produsele unor impostori, chiar dacă în felul ăsta pierd clienţi), nu aleg varianta cea mai scumpă de tratament, nu ezit, în schimb, să-i recomand pacientului şi altceva, despre care ŞTIU că i-ar fi de folos, nu uit să-l îndrum spre medic, ori de câte ori sesizez că problema lui mă depăşeşte.
      Eu, cel puţin aşa cred, nu sunt un cetăţean inert, fac ce pot, la bază, ca să corectez racilele unui sistem.
      Sinceră să fiu, mie mi se pare mai util ce fac eu în exerciţiul funcţiunii, decât faptul că port un halat inscripţionat SOLIDAR CU PIAŢA.
      Dacă Piaţa va pierde sau va câştiga, eu voi continua să mă comport ca şi până acum. Şi - ce mi se pare grozav - tot colectivul prăvăliei în care muncesc procedează la fel ca mine. Chiar şi atunci când nu sunt acolo. Respectăm aceleaşi principii şi avem aceleaşi exigenţe. În România de azi, trei oameni care trag la căruţă în acelaşi sens, asta deja miroase a microvictorie.

      Ștergere
  4. Nu ii acuzam de nemernicie pe fabricanţii de morfină .. .. eu stiam ca sa se va intampla ... am tot urmarit ce se intampla pe piata medicamentelor
    theodora0303

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Theo, pe piaţa medicamentelor n-au rămas decât cei care au o relaţie prietenoasă cu statul.

      Ștergere
  5. Poate te mai gândeşti cu culpa generală!
    1972-1973 - Militanti ai organizatiei "Septembrie Negru" pregatesc, in 1972-1973, actiuni pe teritoriul Romaniei, vizind ocuparea ambasadei statului Israel din Bucuresti si asasinarea ambasadorului acestei tari. In noiembrie 1972 s-a reusit prevenirea introducerii in tara, intr-o valiza cu fund dublu, a unui pistol automat calibrul 7,62 mm si a 60 de cartuse aferente, a unui pistol cal. 9 mm, precum si a doua grenade defensive. De asemenea, in luna ianuarie 1973 s-a reusit confiscarea unei noi transe de armament, munitie si grenade ascunse intr-o camera a unui hotel din Bucuresti
    Toate aceste succese, să nu le pui în ghilimele... au fost obţinute cu ajutorul unor "blestemaţi" de informatori.
    Ce zici?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mi-e teamă că au fost obţinute cu concursul unor securişti sub acoperire.

      Ștergere
    2. În primul rând scuze, am pus aiurea comentariul ăsta aici.
      În altă ordine de idei cred că ai văzut multe filme! :))

      Ștergere