miercuri, 1 septembrie 2010

Românul s-a născut profet

Ca să pot concepe textul acesta, m-am documentat puţin pe site-urile scrise cu violet pe fond negru, unde explodează steluţe verzi de-ţi sparg ochii. Nu voiam să aflu decât dacă profetul Sundar Singh s-ar putea reîncarna în consilier de Cotroceni.
Pare-se că da!
Cel care a prezis că în 2012, imediat după ce restul lumii se gată, începe binili pentru România, se poate întoarce printre noi, o sută de ani mai târziu, în persoana lui Sebastian Lăzăroiu.
În fine, acolo nu scrie clar de Lăzăroiu, aspectul e ocultat, ca pentru iniţiaţi, zice numai că orice om poa’ să se reanime tot în om, în animal, în pasăre sau în obiect.
Şi cum de câteva zile obiectul de studiu al presei a devenit Lăzăroiu cu prezicerea lui basmificată, lucrurile par că se leagă.

Văd că tot felul de analişti şi decodificatori îşi sparg capetele să afle cine-i care.
Nu ştiu de ce “Fetiţa cu chibrituri” trebuie să fie neapărat Crin Antonescu şi de ce nu poate fi Mircea Badea. N-a încercat el o afacere cu chibrituri şi s-a ars?
De ce ar fi "Scufiţa Roşie" PSD-ul? Este culoarea din titlu un indiciu? Mai tare decât acela că numai în basmul cu Scufiţa joacă personajul "Bunica"?
In ce-o priveşte pe “Albă ca Zăpada”… îmi pare rău pentru cei care au înţeles că ar putea fi vorba de un partid nou, imaculat. Că nu de imaculată ce era, a muşcat Albă ca Zăpada din mărul otrăvit cu care o momise Maştera, ci de proastă şi credulă. Şi aşa mai departe…
Pierdem timpul cu profeţiile lăzăreşti de după sfârşitul lumii, în loc să căscăm ochii la alt basm, pe care s-a ferit iluminatul consilier să ni-l reamintească.

Ăla … Cică Vrăjitorul din Oz îl ţine din scurt pe Omul de Paie care latră prosteşte la Oamenii de Tinichea, luând pâinea de la gură căţeluşului Toto. În vremea asta Leul cel Timid se-mpuţinează văzând cu ochii pe fundul buzunarului. Singura fericită e Dorothy cea bălaie care, mai cu picioarele pe pământ în condurii de argint, adună floricele, frunzişoare şi ministere, iar în clipele ei de răgaz şi intimitate cu Vrăjitorul, îi flutură acestuia pe sub nas dosarul lui de Şarlatan. Ori poate că doar îi face vânt.


18 comentarii:

  1. http://www.youtube.com/watch?v=Nc9xq-TVyHI&feature=player_embedded

    RăspundețiȘtergere
  2. Cred ca, daca bietul Lazaroiu ar sti cat de comentate sunt elucubratiile lui, maine si-ar lua un certificat de Nostradamus in proza.

    In alta ordine de idei, eu m-as fi ferit sa vorbesc de Alba ca Zapada, doar daca m-as fi referit la un PDL albit cu Bonux sau, direct la UNPR. Nu trebuie sa uitam ca Alba ca Zapada, inca din prima noapte, s-a culcat in fiecare pat al piticilor ...

    RăspundețiȘtergere
  3. ”Toţi candidaţii la BAC dintr-o clasă din Piteşti s-au semnat cu acelaşi nume: Ion Popescu.”
    Dacă așa stau lucrurile, atunci totul este posibil!
    Albă ca zăpada este virgină, după toate tăvălelile luate.
    Băsescu n-a pus un strop de alcool pe limbă, în viața lui.
    EBA a luat masteratul (pe bune) cu mintea ei cea briliantă, iar ”succesuri”, ”vrea să vorbește”, sunt noi forme, corecte de exprimare, chiar și pentru cei care nu au citit ”1984”.
    Dl. Boc este cel mai bun politician după Băsescu (de-a lungul istoriei)...
    ...
    Atât mi-a mai rămas de scris:
    „Mi-e sufletul culcat pe colți de lupi”

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonimului...
    De cinci minute stau ca proasta şi mă râd blajin-înduioşat la cel mai lung număr de dresaj muzical pe care l-am văzut eu veodată.
    Nu ştiu dacă îţi chiar plac animalele sau dacă ai vrut să-mi faci o surpriză plăcută, dar zău că ţi-a ieşit!

    RăspundețiȘtergere
  5. Alm,
    Lăzăroiu a mizat exact pe capcana asta: a multiplelor interpretări. Fenomenul post-Lăzăroiu se apropie de sensul zicalei "un nebun aruncă o piatră în baltă şi şapte inşi (sănătoşi) sar să o scoată".
    Postarea lui profetică şi reacţiile la ea, mie îmi sugerează, mai degrabă , un experiment asemănător celui în care un cimpanzeu, căruia i se lăsaseră la îndemână pensule, culori şi coală, săvârşeşte o operă plastică aleatoare sau aleatorie, că nu ştiu cum e corect şi n-am răbdare să verific, iar o cohortă de critici se întrec în a găsi semnificaţia "lucrării".
    Eu cred în continuare că "Albă-ca-Zăpada" e o metaforă pentru un partid născut din spuma valurilor oteviste, în muzici de cătuşe, în foame de alţi bani, mai mulţi. mai curaţi, mai uscaţi, dar "luaţi de la Băsescu", dirijat de un antreprenor cam tuciuriu, probabil oltean, care a copilărit fără canalizare, fapt ce-l detemină să aibă Rolls şi muşcă, imbeciliceşte (îmi daţi voie să inventez un cuvânt nou?)dintr-un artefact de scenariu...

    RăspundețiȘtergere
  6. Domnule Săceanu, dacă tot daţi un vers atât de frumos, măcar citaţi un fragment. E Nichita? :))

    RăspundețiȘtergere
  7. "...Zgăbearţă Iftode, să trăiţi!
    - Şi ce e taică-tu?!
    - Cârciumar, să trăiţi!..."
    Asta au făcut candidaţii. Repetiţie pentru sceneta grozavă ce ne aminteşte de marele Dem Rădulescu.
    Nu ştiu cum se face de rămân tot în urmă la acest capitol al comentariilor. Dar te anunţ că am făcut unele mici progrese pe blogul meu (ai observat lipsa ghilimelelor, nu?) şi voi încerca să vin la timp şi să nu mai întârzii în gara noastră. Să ai o zi frumoasă!

    RăspundețiȘtergere
  8. In ce sens ii face vant?
    Vrea sa il darame sau doar vrea sa il traga curentul?

    RăspundețiȘtergere
  9. Ifim,
    am lăsat un comentariu la tine. Am uitat să te felicit! O fac acum.

    RăspundețiȘtergere
  10. Theo, răspunsul meu la întrebarea ta e...DA.

    RăspundețiȘtergere
  11. Mi-e teamă că nu îi flutură, ci îi fâlfăie.

    RăspundețiȘtergere
  12. Ar fi de ras daca nu ar fi de plans!

    RăspundețiȘtergere
  13. Ifim,
    indiferent dacă i-l flutură sau i-l fâlfâie, problema e că dosarul există.

    RăspundețiȘtergere
  14. @societate: nu e nici de râs, nici de plâns. E de luat aminte!

    RăspundețiȘtergere
  15. Dacă dosarul există, atunci i-l flutură.
    Înseamnă că Vrăjitorul are o problemă.

    RăspundețiȘtergere
  16. Şi să fim siguri că o va rezolva prin magie.
    Să ai un plăcut sfârşit de săptămână!

    RăspundețiȘtergere
  17. Mulţumesc, Ifim!
    Şi ţie, la fel!

    Fără nicio aluzie: aveam pe vremuri un coleg care abia deprindea limba română şi se străduia să fie pe fază cu politeţurile cotidiene. În fiecare vineri ne ura "Sfârşit plăcut!" şi nu pricepea de ce noi, înainte de-a-i mulţumi, facem haz.
    Acum cred că, în general vorbind, urarea lui trunchiată ar fi cât se poate de corectă în zilele noastre.

    RăspundețiȘtergere