duminică, 25 iulie 2010

Colecţionarilor de bonuri fiscale

(Norme metodologice sau mic îndreptar)
Ziua Unu .
Cumpăraţi un top de hârtie A4, dosare cu şină şi câteva tuburi cu pastă de lipit de la librărie. Nu uitaţi să cereţi bonul fiscal! Va fi primul exemplar din colecţie. Seara, lipiţi-l pe prima coală, împreună cu bonurile pe care le-aţi adunat la cumpărături curente, peste zi. Nu vă speriaţi, că nu e greu. E ca atunci când faci un ierbar. Culegi planta, o netezeşti, o presezi, o lipeşti.

Zilele Doi, Trei, Patru, Cinci şi Şase.
Repetaţi operaţiunea din seara Zilei Unu.

Ziua Şapte.
Căutaţi un copiator şi trageţi "la xerox" cele şapte file, în dublu exemplar – unul pentru Fisc, unul pentru dumneavoastră. Apoi culcaţi-vă liniştiţi: tocmai aţi reuşit conservarea cheltuielilor. Originalul devine ilizibil în timp, fiindcă tuşul casei de marcat se şterge. Veţi repeta această operaţiune în zilele Paisprezece, Douăzecişiunu, Douăzecişiopt etc…
[…]

Ziua Osutăoptzecişidoivirgulăcinci.
Ne aflăm la jumătatea acţiunii. Ce observaţi? Că s-au strâns deja câteva dosare bune. Aveţi nevoie de un biblioraft. Şi da, aţi mai slăbit. Nu e o iluzie. Aşa se întâmplă când reduci consumul de pâine. La ce bun să cumperi pâine, dacă tot nu obţii bon fiscal pe ea? E suficient că v-aţi sacrificat mâncând legume şi zarzavaturi fără document justificativ de plată.
[…]

Ziua Treisuteşaizecişicinci.
Depunerea bibliorafturilor la Corturile Special Amenajate. Înainte de-a vă lua rămas bun de la toată muncuşoara de un an, aruncaţi-vă un ochi în punga cu bonurile fiscale originale. Aşa-i că nu se mai pot citi? Aşa-i că v-am învăţat de bine, să vă faceţi cόpii după ele?

Ziua Z.
Puţin probabil să existe. Ar fi ziua în care vi s-ar restitui un procent, acolo, cât de mic , în semn de mulţumire fiindcă aţi combătut evaziunea fiscală timp de un an.
Mult mai sigur însă, Boc o să vă dea la cap cu HG 105/2009, aia care zice că o cheltuială devine deductibilă doar dacă bonul fiscal e însoţit de factură, indiferent de valoarea lui. Voi o să ziceţi că bine, dar aia e pentru firme. Aşa, şi? Voi n-aţi devenit un fel de firme? Altfel cum de aveţi atâta hârţogăraie?
Dacă vă ia niţel la bani mărunţi, se dovedeşte că aţi cheltuit mai mult decât aţi câştigat. (Mda, nu trebuia să vă dedaţi la colecţionat bonuri din coşul de gunoi! Cum de ce nu v-am spus? Fiindcă oricum aţi fi făcut-o!)
Înseamnă că aveţi venituri la negru.
Evazionişti fiscali nesimţiţi ce sunteţi!
Şi fraieri, pe deasupra, că v-aţi dat singuri în gât, cu acte în regulă.



4 comentarii:

  1. Foarte corect ! Cred, totuşi, că ţi-a scăpat un aspect : cei jdemii de bugetari pe care îi şomerizează ( iată că am inventat un verb ! ) guvernul Boc îşi vor sufleca mînecuţele şi voi trece la lins foaie după foaie, pentru a verifica tonele de bonuri şi bonuleţe...
    Să nu mai acuze opoziţia şi poporul că se face rotaţia cadrelor !

    RăspundețiȘtergere
  2. Păi ce să verifice, Matilda?
    Că nea Vasilică, nevastă-sa şi încă doi vecini de palier au cumpărat cinşpe kile de vopsea lavabilă în aceeaşi zi, de la acelaşi magazin, cu acelaşi număr de bon?
    Asta înseamnă că va exista un program în calculator care semnalează înregistrare duplicată (multiplicată). Ori în cazul ăsta lucrurile se complică enorm. O să-ţi povestesc altădată... Şi casa de asigurări de sănătate a vrut să implementeze un astfel de soft, care cică a costat 30 de milioane de euro, care să urmărească reţete duplicate, fictive, modificate... Şi a reuşit. Numai că nu se pupă cu vechiul program. N-au găsit o interfaţă. O caută de 4 ani.

    RăspundețiȘtergere
  3. Excelent articol!
    Incep sa cred ca ti-ai gresit meseria. :)
    Ai talent la scris.
    Fara gluma.
    Am preluat articolul cu apelul umanitar.

    RăspundețiȘtergere
  4. Da, Theo, mă pricep întrucâtva la scris. :)
    Nu cred că mi-am greşit meseria. Sunt, deja, atât de mulţi scriitori buni şi atât de mulţi farmacişti proşti, încât mă mângâi cu impresia că pun umărul acolo unde trebuie.

    RăspundețiȘtergere