joi, 19 august 2010

Scorul Morţii

Nu e ca la Campionatul Mondial de Fotbal. E mai rău! Moartea nu e Campioana Lumii de anul trecut, e Campioana Lumii de când e lume pe pământ.
Face cumva şi câştigă.
Din opţait, cum ar zice Doreii.
Din ghinion de neşansă, cum ar zice o asistentă medicală care nu va înţelege niciodată cum de i s-a întâmplat tocmai ei, tocmai în acea tihnită după amiază, când încă mai erau pateuri, încă mai erau fursecuri, încă mai era Fanta la rece, încă nu se stinsese sunetul ultimei ţocăieli pe obraz, dată cu grijă, să nu şteargă rujul vreunei sărbătorite, când puştii din echipa adversă îşi vedeau de antrenamentul cu viaţa, ticăind paşnic din inimioarele lor cât nişte prune, ori cât nişte corcoduşe, că nu mă pricep...

Cum, pe unde, în ce scop a intrat bestia, scârba asta pe teren, în locul ei, profitând că erau unsprezece, echipă completă şi i-a luat la joc?

Şi, de trei zile, joacă în neştire şi marchează. Scroafa!
Ieri era patru la şapte. Azi e cinci la şase. Mâine... cine ştie!
O să-i joace, nemernica, până face 11- 0 ?

Bun. O să câştige meciul ăsta...
Şi pe urmă? Iar sunt trageri la sorţi?
Cu cine o să pice în partida următoare?

22 de comentarii:

  1. Am prietena in Romania, care lucreaza pe Ambulanta, si e pur si simplu ingrozita de faptul ca nimeni nu respecta protocoalele si nimeni nu-si face treaba. Medicii vin beti morti pe ambulanta, ca e nevoita sa-i tina in masina, atunci cand merge la un caz, de frica sa nu vada familia pacientului halul in care e doctorul.
    N-are cui sa se planga, toti sunt pila cuiva, totul eo coruptie de sus pana jos. Nimanui nu-i pasa si oamenii in halate albe s-au abrutizat. Li se pare normal sa nu-si respecte indatoririle de serviciu.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu ştiu, Ţipi!
    E destul de grav ce zice prietena ta. N-am idee ce se mai întâmplă la Salvare. Din fericire, n-am avut de-a face cu serviciul de urgenţă de foarte, foarte mulţi ani.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu-mi place ca apar, in viata reala,asemenea subiecte de discutie. Prefer oricand o disputa cum a fost cea pe care ati avut-o cu domnul Furnica de la Gandul.
    Mi-ar fi placut sa fiti profesoare mea de limba romana.

    RăspundețiȘtergere
  4. strategia noastra traditionala e sa parjolim totul in fata cotropitorilor, sa pacalim moartea cu ideea ca si-a facut deja treaba si ca ar fi momentul sa-si intoarca plicitsita fata spre lumi mai dezirabile.
    suntem o echipa cu jucatori care simuleaza sportul, cu arbitrii care, cu ochii si urechile ciulite spre tribune, fac jocul spectatorilor ,mari specialisti in spartul semintelor si huiduieli pentru antrenori si patroni de carton...

    liviu

    RăspundețiȘtergere
  5. Re,
    Nu pot sa trec cu vederea lipsa de pozitivism a celor ce nu vad lumea decat pe dos. Iarta-ma dar daca nu-i spun imi vine rau.
    Nu neg, niic eu nu-s dintre cei care invita lumea doar la dans dar ma bucur inca de micile lucruri care fac viata suportabila si ma fac sa zambesc din cand in cand pe cand altii vad doar ciuma si tamaie in orice.

    "Bloagelor,

    Cantati-mi (Tzipatzi-mi) frustarea si neputiinta!"

    Cam asta vrea sa zica doamna de mai sus ce n-are niciodata ceva buna de spus.
    Ma-ntreb de ce mai face umbra pamantului la Toronto care nici el nu e pe masura viselor sale!!!

    Poate ca Cel de Sus o va primi in rai.
    O sfatuiesc sa se grabeasca...

    RăspundețiȘtergere
  6. Re,
    Revin sa adauga un site pe care "doamna" care TZIPA nu a gasit-o ca sa prioceapa MISIUNEA acelui GOODWILL ope care domnia sa il detesta si batjocoreste pe blogul de cu (dez)onoare il intretine.
    Redau cateva din "misiunile" organizatiei care vinde lucruri de mana a doua provenite strict din DONATII la cutiile amplasate in locurile publice.

    Priveste, te rog realizarile acestei organizatii in anul 2009:

    "....
    People served through employment and training programs: 1.9 million
    Workforce development services provided: 20.1 million
    People who earned a job with Goodwill’s help : Over 155,000
    Estimated total earnings of people who earned a job with Goodwill’s help: $2.5 billion
    Personal and family support services provided: 7.5 million
    Total revenue generated by Goodwill organizations: $3.7 billion
    Total revenue spent directly on programs: 84 percent
    Total number of donors (includes repeat donations): 66 million
    Total number of retail stores: Over 2,400..."

    Sunt preluate de aici:
    http://www.goodwill.org/about-us/our-mission/

    Daca "doamna" TZIPI are avea bunul simt sa citeasca inainte de a blama s-ar bucura de mai mult respect si mai ales de viata in Canada care este leaganul dulce a milioane de emigranti din toate colturile lumii.
    Desigur, neadaptatii se repatriaza, TZIPI n-are nicio sansa nici sa fie fericita acolo nici daca se intoarec la SALVAREA cu medici beti manga atat vreme cat ea se smiorcaie oriunde s-ar afla.
    Daca ar exista, acei medici betivani, ei ar fi destituiti imediat, fara comentarii, de catre orice serviciu puiblic ori privat, indiferent de tara in care ar profesa.

    Nu stiu ce varsta are TZIPI dar se comporta ca o fetita de 11 ani care nu stie inca de unmde i se trag petele maronii de pe vestimentatia intima.....

    RăspundețiȘtergere
  7. Renata,sunt povesti de groaza, si presupun ca nu doar la ambulanta ( dupa cum vedem in ziare ). Toate asistentele de pe salvare, stau in barul de kanga spital, la cafea. Cand au vreun caz, dispecera le suna in bar, sa-i anunte : si abia apoi se duc la spital, se urca in Ambulanta... de multe ori, minutele alea pot face diferenta intre viata si moartea cuiva.
    Asistenta sefa, locuieste la 10 minute mers cu masina de spital. Pe tura de noapte, ea doarme in patutul ei linistita, de unde o ia ambulanta ca sa plece la vreun caz ( cu tot cu asteptat sa se trezeasca, imbrace, iasa din casa, etc ).
    E horror ... Nu ma mir ca asitentele de giulesti erau la o sueta religioasa ...

    RăspundețiȘtergere
  8. Cele scrise de dumneavoastră îmi aduc aminte de o carte dragă mie, scrisă de Ileana Vulpescu și care se numește ”Arta conversației”. Conștiința este pe cale să moară în Romania. Fără un dialog interior al fiecăruia cu el însuși, totul este pierdut. Cei ce se cred nemuritori sunt pe marginea gropii.

    RăspundețiȘtergere
  9. Anonimului...
    Ce fericită sunt că de astă dată sunteţi singurul "anonim" care intră în gară! Pe viitor, vă rog frumos să procedaţi ca ceilalţi anonimi, să semnaţi cu un nume în final. Nu trebuie să fie cel din Gândul. Unul, oarecare. (cum face "liviu").
    Ca să ştiţi când mă adresez dv.

    Să zicem că, cu dl. Furnică, n-a fost chiar o dispută. Dispută e când adversarul contraatacă. Dumnealui e în defensivă. Se apără. E ca un funcţionar care, neavând cu ce să-şi justifice munca de birou, îl umple cu foi scrise. Să se vadă că a muncit. Şi nu face doi paşi prin încăpere fără o coală dactilografiată în mână, să se vadă că e în misiune. :)
    Dar, pentru Dumnezeu, doar n-aţi venit în gară să vorbim de Furnică!

    N-aş fi putut în veci să fiu profesoară de română, fiindcă am terminat o facultate oarecum tehnică.
    Respectul meu faţă de limba română s-a născut din "ura nesecată" pe care i-o nutream profei mele de română din liceu. Era atât de "tufă", că m-a îndârjit. A trebuit să învăţ ca lumea, s-o pun la punct. :))

    Vă mai aştept pe-aici, cu mare drag!

    RăspundețiȘtergere
  10. liviu,
    mi-ai lăsat genul de comentariu la care nu mai e nimic de adăugat. Ca să nu-l stric.
    "sa pacalim moartea cu ideea ca si-a facut deja treaba"...
    Zi tu! Să nu fi fost scrise de tine, ce-ai fi avut de adăugat la cuvintele astea?
    Cum eşti suficient de bătrân, poate ai văzut "Reconstituirea". Sper!
    Ei bine, noi suntem capabili să facem reconstituiri care se soldează cu moartea interpreţilor, pentru evenimente reale în care protagoniştii doar au trecut pe lângă ea.
    Suntem ţara "cutiei cu bomboane otrăvite" în care, deşi asasinul a otrăvit o singură bomboană din 24, victima, după ce o alege atent pe care-i mai bună, o bagă-n gură tocmai pe cea letală.

    RăspundețiȘtergere
  11. HaiHui,
    Nu intru în polemică. Dacă vrei să-i spui ceva lui Ţipi, spune-i ei, direct.
    Nu ştiu cum e second handul din Canada.
    În România sunt nişte chiţimii de magazine, extrem de liniştite. Nu-s doar pentru săraci! Sunt şi pentru persoane cu ochi de scenograf, care vor la un moment dat să surprindă. Care au nevoie de un anume accesoriu, pentru un anume stil, pentru un anume moment. Poţi cumpăra de-acolo o bucată de draperie şi să-ţi faci din ea o poşetă de vară, cea mai nostimă din oraş. Poţi cumpăra un cerşaf bunicesc din care extragi doar broderia şi-o foloseşti ca să îmbraci un abajur banal sau ca să-ţi faci un supersexy jupon.
    Aici la noi, pentru unii, second handurile sunt mine de aur pentru second life-urile unor obiecte ce ar trebui aruncate la gunoi, dacă n-ai imaginaţie. :)

    RăspundețiȘtergere
  12. Ţipi,
    Cu toată simpatia, la cât sunt eu de rea şi branşată la reţeaua medico-farmaceutică, aş fi aflat cumva dacă astfel de grozăvii se întâmplă pe Salvare.
    Înclin să cred că nu. Am câţiva cunoscuţi care fac SMURD. N-am auzit de barul asistentelor.
    Am avut o prietenă care a făcut Ambulanţă la Stat până a murit. A murit tânără, de cancer. Nu bea decât la petreceri şi, dacă de la petrecere pleca direct în gardă, nu bea decât suc.
    Prietena ta, cea care ţi-a povestit cum e pe Salvare... întreab-o odată cum se aplică garoul la hemoragie venoasă şi cum deosebeşte hemoragia venoasă de cea arterială. Scrie-mi ce ţi-a răspuns şi mai vorbim de subiectul ăsta!

    RăspundețiȘtergere
  13. Pe salvare nu stiu, dar iti garantez ca sunt doctori care nu rateaza nici o garda fara sa aiba ceva la bord. Si asta la pediatrie, ca tot e cald subiectul. HH, ce te face sa crezi ca "ar fi destituiti imediat, fara comentarii, de catre orice serviciu puiblic ori privat, indiferent de tara in care ar profesa."? Nu uita de ce ai plecat din Romania. Doar pensia ii scoate din sistem.
    PS. Iarna trecuta a fost un caz, parca in Slatina, cu un pacient care a decedat deoarece nu a fost primit la urgenta( si nici pe sectie). Doctorul a contestat in instanta desfacerea contractului de munca si a castigat. Asa ca, HH, mai usor cu mobila pe scari...

    RăspundețiȘtergere
  14. Domnule Săceanu,
    "Arta conversaţiei" a fost una dintre acele cărţi pe care, citindu-le, am avut senzaţia că "altfel" e la îndemână şi depinde de fiecare dintre noi dacă-i scapă sau nu, printre degete.
    Să fim lucizi!
    Câţi oameni au un dialog interior?
    Mulţi, o să ziceţi.
    Dar prea puţini şi prea săraci ca să facă ei regulile, o să vă zic eu...

    RăspundețiȘtergere
  15. HH, se pare ca nu ai inteles prea multe din seria Second Hand de la Ţipi. Reciteste articolele si fa un copy/paste la portiunea unde este defaimata organizatia Goodwill. In caz ca nu gasesti, s-ar impune niste scuze...

    RăspundețiȘtergere
  16. Daor F,
    Sa lasam pianul la etaj, in apartamentul celor ce stiu a-l clapui si sa recunoastem sila cu care altii afiseaza poze menite sa starnesca amatorilor de Canada scarba pentru occidentul care ofera haine purtate si cani demodate.
    Daca gandim si citim printre randuri vedem mai bine dact cei care invita la copy-paste.
    Scuzele sunt intodeauna binevenite cand sunt meritate.
    Tzipatoarea in cauza n-are decat meritul de a se lamnta de betivii din sanatatea romaneasca si de canadienii lipsiti de gust in a se imbraca si "a trai bine".

    Am intrebat-o si pe forumul ei: Are o munca (serviciu) sa se desprinda de saracie si de frustare?

    RăspundețiȘtergere
  17. Stai ca nu cred ca ne-am inteles. Ziceam ca am o prietena care lucreaza pe ambulanta, dar prietena mea lucreaza in orasul Ludus. cred ca fiecare s-a gandit la alt oras .... my mistake, ar fi trebuit sa precizeze in cal despre ce oras vorbesc.

    RăspundețiȘtergere
  18. HH,
    Sa lasam pianul acolo, dar hai sa nu ne facem ca stim sa cantam la el. Printre randuri se pot citi multe, dar in nici un caz nu se poate citi defaimarea Goodwill cum afirmi tu. Da, autoarei ii este sila de aspectele prezentate pe blog. Dar aceste aspecte sunt realitati din Canada. Scopul blogului este sa prezinte viata asa cum o vede ea. Si vorbeste doar de Canada, nu de "occident". Nu conteaza daca are sau nu serviciu, daca o sa reuseasca sau nu sa treaca la alt nivel(pt ea conteaza), lucrurile postate exista si o sa existe in continuare. Ce e rau in faptul ca nu le impacheteaza si le face publice asa cum sunt?
    Stiu, be positive, Canada(si occidentul) are numai lucruri frumoase de oferit, lapte si miere, caini cu covrigi in coada... Get real: peste tot exista si va exista saracie. Doar ignorantii cred ca se poate ca toti sa scapam de saracie

    RăspundețiȘtergere
  19. DoarF,
    HAoi atunci s aplkangem saracia stand cu mainile incrucisate si vizitand magazinele de mana de a doua pentru ca nu ne permitem sa acumparam de la MAcy's, circuland cu autobuzul pentru ca nu nne da mana sa ne cumparam o rabla de masina, scriind doar pe blog pentru ca asta e gratuit, plangandu-ne numai ca vaiat e aspra peste tot iar noi suntem niste victime care nu putem si mai ales NU VREM sa depasim conditia noastra de dolce far niente, lamentandu-ne cat e viat de grea.
    Admir cavalerismul, domnule dar, te rog, nu-l transforma in ridicol aparand (aparand oare de cine si de ce? de tumulturile vietii si de bucuriile ei???) o persoana care doar PLANGE, PLANGE si iar PLANGE, oriunde are ocazia sa gaseasca un umar.

    RăspundețiȘtergere
  20. HH,
    De unde ai tras tu concluzia ca Tipi doar pange, plange si iar plange, fara sa faca nimic? Recunosc, nu am citit toate postarile, dar toate care le-am citit au fost doar relatari si nicidecum lamentari.
    Nu apar pe nimeni, doar combat neadevarurile spuse de tine si atacurile la persoana. Comentariul tau m-a facut sa citesc seria SH, iar cand am vazut cat este de deplast ceea ce ai scris comparativ cu postarile, nu m-am putut abtine. Cat despre ridicol, ce zici, mai citesti o data ce ai scris pe acest subiect?
    Despre despre filosofia ta: nu totul este e alb sau negru. Hai atunci sa infieram toate povestile care nu au happy end, ca doar sunt niste lamentari ale unora care plang, plang, plang si nu vor sa-si depaseasca conditia. Crezi ca este suficient sa iti "doreseti" si gata, de maine esti cel mai puternic/destept/bogat om?
    PS. Faptul ca este in Canada si nu in Romania, denota ca cel putin o data a facut ceva sa isi depaseasca conditia.

    RăspundețiȘtergere
  21. HH-ule,
    nu ştiu dacă mi-e permis să mă bag în vorbă, dar mie nu mi se pare că Ţipi se plânge. Mai ţipă, da, mai bate cu pumnu' în masă, dar nu se văicăreşte.
    Poate nu-i place Canada. Poate nu mai e nimic de făcut în sensul ăsta.
    Are un blog foarte viu, foarte personal, în sensul că nu spune decât ce-i trece prin cap şi nu e genul care să se întrebe - "oare să zic asta? ce părere îşi fac ceilalţi despre mine?"

    Nu ştiu care e problema cu magazinele "second".
    Ţine de eventualul complex, de posibila prejudecată a fiecăruia, dacă să facă sau nu cumpărături de-acolo.
    Presupun că e cam ca la bordel, ca la sexshop: unii intră ca la Alimentara, firesc, senin, direct, alţii dau ture de colo-colo, se codesc, se uită în jur să nu-i vadă cineva... Dacă până la urmă intră, sunt absolut ridicoli. Au pierdut timp şi s-au stresat cu nişte aşa zise procese de conştiinţă, anterior. Dacă nu intră, sunt şi mai ridicoli, că nu-s în stare să depăşească nişte prejudecăţi, dar ar vrea.

    Ţipi e foarte neipocrită. Detestă femeile care fac mare caz de "mămie", detestă şi feministele, o enervează fixismele şi şabloanele inculcate de alţii...
    Mie îmi place de Ţipi!
    Şi uite că ne-amlămurit şi cu doctorii beţi de pe salvare. Sunt din Luduş, domle!
    N-au treabă cu noi. Ce ştim noi ce fel de oraş e Luduşul? Poate beau toţi de sting, cu excepţia câinilor şi pisicilor.
    În studenţie am petrecut o săptămână lângă Focşani, într-un sat unde, după ora 7 seara, nu mai era nimeni treaz. Nici miliţianul, nici doctorul... de popă ce să mai vorbim! Care avea Dacie, n-o parca în faţa casei, o oprea cu botul în zid. Seara, în grădină, numai ce-auzeai pe uliţă: vuuuuuuum-bufff! Suna clar a coliziune. Gazda ciulea niţel urechea, să vadă de unde vine zgomotul şi zicea "A, o vinit Grigori!" Adică vecină-su. :)

    RăspundețiȘtergere
  22. Eu pot spune ca am avut o profesoara de limba romana incantatoare. Am auzit ca nu mai este, din pacate, printre noi.
    Daca stiu o iota de limba romana este datorita ei, in primul rand.
    Ne cucerea cu modul de a povesti o carte, o poveste din copilarie etc.. A fost deajuns sa ne prezinte, in cateva cuvinte, Delirul lui Marin Preda, la citeva zile de la publicarea lui, ca nu am avut liniste pana nu l-am citit. Dar, am ramas si cu o mare dezamagire - nu a mai existat si continuarea. Poate ca acesta a fost pretul aparitiei celui mai iubit dintre pamanteni.
    Cu stima,
    Toni

    RăspundețiȘtergere