marți, 16 noiembrie 2010

Sistemul bancar are şi el o mamă!

Mama sistemului bancar e cămătarul. Un cămătar, doi cămătari. Poate că îi e şi “tată”, gramatical vorbind.
N-o să umblu acum după definiţii corecte pentru noţiunea de cămătar! DEX-ul zice că e cineva care dă bani cu împrumut şi percepe dobândă excesivă. Nu ştie nimeni ce înseamnă excesiv, în valoare absolută. Eu zic că e sută la sută. Aşa am auzit  de la un ajutor de cămătar, că îţi dă un leu împrumut şi-ţi ia doi la scadenţă. N-ai doi lei să-i dai, când expiră termenul, îţi ia gâtul. Aici, ajutorul de cămătar cu care am stat de vorbă, povestea relaxat, că era pe felie. Treaba lui începe exact atunci când tu nu poţi să restitui dublul împrumutului. Cică lumea exagerează. Nu-ţi ia nimeni gâtul, din prima. Întâi îţi ia totul. Maşina, casa, alte acareturi… Ca să-ţi vii în fire, să pricepi că ai greşit. Abia pe urmă îţi ia gâtul. Ţi-l ia, numai după ce te-ai convins şi tu că meritai să fii mai aspru pedepsit. Păcat că n-ai doi gâţi!

Vasăzică Banca e urmaşul de drept al cămătarului, când te împrumută cu bani.

Când tu faci o plată, din banii tăi, prin intermediul Băncii, dobânda se numeşte comision. Nici asta nu e absurd sau nedrept. Banca plăteşte pe unu’ să dea din degete pe tastatură, să-ţi încaseze banul, să-l treacă în cont străin. Dacă plăteşti cash, munceşte şi casiera, îşi toceşte buricele degetelor să numere bancnote, banii tăi îi modifică soldul, ehe... e greu!
În fine, am înţeles şi asta. Banca plăteşte unul, până la doi oameni, fiindcă ai tu chef să faci plăţi prin ea. E normal să-ţi perceapă comision.
Problema e cât.
Şi abia acum intrăm în miezul problemei.

Am avut de plătit 120 lei, taxă de participare la Congresul de Farmacie.
Cer confirmarea înscrierii, după efectuarea plăţii. Primesc pe mail un mesaj, cum că se confirmă înscrierea, numai că am efectuat plata parţial. Am depus doar 110 lei. Mai am de dat 10.
Bun. Şi-a oprit Banca un comision de 10 lei la 120, fără să mă prevină, mă gândesc.
Nu-i nimic! Mă duc să plătesc diferenţa, de data aceasta întrebând, conform regulii de trei simplă pe care, din fericire, o stăpânesc: “Ce sumă trebuie să achit ÎN TOTAL, pentru ca în contul numărul… să ajungă 10 lei?”
Terminaţia vie a instituţiei numită Bancă, zice “douăzeci de lei”.
Ştiţi cum arată “terminaţiile” astea: tunse drăguţ, bluză albă, unghii lăcuite, adică ţinută office, zâmbet durabil opt ore.
Zic: “Cum vine asta? La 120 de lei, comisionul e 10 lei şi la 10 lei e tot 10 lei?” (Scuzaţi repetiţia supărătoare, dar ăsta e comisionul.)
Zice “da”, zâmbind.
Nu mai zic nimic, nu vreau să par una de-aia care-şi mănâncă de sub unghie, adică mă făceau pe mine 10 lei în plus!
Plătesc la casă 20 de lei, 10 pentru Congres, 10 pentru Bancă şi mi se pare oarecum decent, în fond nu mi-a luat gâtul, mi-a luat dublu.
Dar ce credeţi că scrie pe docomentul doveditor de plată?
Că am achitat douăzeci lei, reprezentând supliment taxă congres.

Şi-acum survine întrebarea: vi se pare normal?
Nu zic legal, că legal nu mai ştie nimeni ce înseamnă în ziua de azi.

13 comentarii:

  1. Are, de ce n-ar avea? Are mamă, are tată şi mai are un mugur. Prin mugurul ăsta se întinde, se lăţeşte.

    RăspundețiȘtergere
  2. De parca "normal" ar mai sti cineva ce inseamna ...
    Sint multi cei care vor sa te beleasca, tot mai multi. Despre unii, scrie la Monitor ca au voie (era sa zic are). Despre ailalti, scrie ca n-are (era sa scriu au). Chestia asta vine din faptul ca "noi" urim concurenta.
    Adica, bun, romanul trebuie jupuit. Dar, contrar poetului, rominul n-are 7 piei/ pe pieptu-i de arama!

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu stiu de ce n-ai facut si tu un op ca tot omul!
    Dar , ma rog, de altceva te-am INTERPELAT(ca sa ma exprim ca la oras). L-ai vazut, pe comisarul sef de la Neamt, lacrimand in direct si expunandu-si "crezul"lui profesional?
    Pa, tre' sa ma car la munca cea de toate zilele.
    Pa diseara!
    zazania

    RăspundețiȘtergere
  4. mama sistemului nostru bancar e una d'aia care isi abandoneaza copilul la pubela din spatele blocului. tatal, necunoscut si nedeconspirabil, cu prezumtie de interlop,
    si avocati asisderea...

    liviu

    RăspundețiȘtergere
  5. 'Tu-i gâţii mamei lui de sistem, îmi vine să zic, aflându-ţi păsul. Teamă mi-e, însă, că sistemul ăsta bancar n-are mamă, n-are tată, când vine vorba de cămătăria aşa-zis legală. Ideal ar fi să stăm în... banca noastră, numai că nevoia ne împinge la a întreţine oareşce relaţii cu sistemul în cauză, din când în când. Îmi pare rău că ai pierdut, Renata, şi că, în cazul tău, nu a funcţionat varianta de pe vremuri, de la ,,Loz în plic'': mai trage odată!

    RăspundețiȘtergere
  6. http://societate.wordpress.com/2010/11/17/noul-cod-al-muncii/

    RăspundețiȘtergere
  7. ElZap,
    De la o vreme, îmi vine a crede că e "cu mugur, înainte, marş!"
    Altă dată, comanda era "cu cântec".
    "Cântec, joc şi voie bună" era, în forma relaxată, civilă...

    RăspundețiȘtergere
  8. Augustine,
    m-am dresat întru jupuire. Nu e nevoie de 7 piei. Jupoi osul, măduva... dai de fibra nervoasă. Teaca de mielină. Românu' rezistă! Tragi de dendrită. Vibrează ca o coardă de cobză. Cobzăreala continuă...
    Până la urmă sper să plece vreun pumn, în mod reflex, de la românul jupuit, direct în mecla jupuitorului. Sper să se plictisească arbitrul numărând...
    Sper! Că atât mi-a mai rămas.

    RăspundețiȘtergere
  9. Renata, nu spera si nu ai teama. Vorba poetului: ora 10, Falticeni, soare si cald - romanul rabda! ora 15, Braila, ploaie mocaneasca - rominul rabda! ceasul al 12-lea, Bucuresti, ninsoare in averse (!) - romanul rabda! Buna dimineata, Romania, oriunde te-ai afla!

    RăspundețiȘtergere
  10. Zuzu,
    l-am văzut.
    Prima oară când l-am văzut, am crezut că e ceva distractiv la tv... stand up comedy...
    Pe urmă am văzut-o pe Dana Grecu cum sărea să-l muşte mortal, ca un bichon maltez, de ecranul care-l dădea pe miliţian în direct şi în mărime supranaturală.
    Abia mai pe seară, a treia oară, am înţeles esenţialul: că un imbecil care, mirându-se el singur, de la mama lui, că a terminat liceul, se miră de ce nu-l întreabă lumea, cum de l-a terminat. Imbecilu' cu pricina, ajuns la butoanele unui judeţ, categoria "prin forţă", găseşte nimerit să-şi închipuie că-i prosteşte pe proşti, făcând pe necenzuratul.Bagă plâns!
    Îi curgea zegras din creier şi, după alunecarea în ciudat, aia cu cheis clăuzd, cineva trebuia să se sesizeze, să-i arunce un năvod în cap sau o cămaşă de forţă pe umeri...
    În loc de asta, ce văd?!
    Că o grămadă de inşi care trec drept normali, stau să comenteze criza dumnealui.
    Adică animalu' explică, în deliriumul său, că e parte integrantă din lumea interlopă, că ministrul actual i-a dat undă verde să continue mişcarea "interlop vs. orice", el joacă cartea şi nişte băieţi cu bibliotecă în casă, încearcă să-şi explice fenomenul!

    La momentul ăsta, Zâzanie, am trecut cu telecomanda pe un post imbecil, am văzut că dau un film de nevizionat şi-am apăsat pe OFF!
    Fiindcă noi, ceştilalţi, trebuie să mai funcţionăm şi a doua zi. Tu, ca să-ţi bagi un ban în buzunar, eu - ca să-i bag un ban în buzunar patronului şi să mă mai ţină...

    Te aştept să treci pe-aici, cum ziceai!

    RăspundețiȘtergere
  11. liviu,
    mama sistemului nostru bancar e măştihoaia, din Albă ca Zăpada. Nu zic o vorbă în plus, că ajungem la teoria globalizării.

    RăspundețiȘtergere
  12. Florine,
    adevărul e că n-am niciun păs! Am plătit 20 de lei în plus ca să capăt credite de specializare, să mă accepte casa de asigurări de sănătate, la anu, într-un contract în care eu plătesc marfa în avans, inclusiv partea pacientului. Şi ea, CASA, dacă şi cînd binevoieşte să recunoască că are bani, îmi restituie un parţial.
    Eu, ca să fiu sponsorul CASEI DE SĂNĂTATE, trebue să dovedesc că mi-am updatat cunoştinţele profesionale.
    Asta e un pic mai mult decât Boc - neînţelegând decizia CCS.
    E cam ca atunci când un arbitru ar prelungi o repriză de fotbal cu exact atâtea minute, zeci de minute, ore, zile... până când echipa care l-a mituit dă golul egalizator.

    RăspundețiȘtergere
  13. Augustin,
    Pentru român e mult mai simplu să reziste. Nu vorbim de o coafură, ci de o chelie.

    RăspundețiȘtergere