duminică, 4 martie 2012

Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!

Bă, cam de multişor mă ţineam să zic:
Dacă ai blog cu liber la comentarii, răspunde,bre! Că, dacă nu, e ca şi cum nu răspunzi vecinului de palier cu care te-ai intersectat pe scări.
Dacă ai liber la comentarii, dar nu vorbeşti cu nimeni, apoi nu-l saluta numa' pe administrator, că ţi-a tăiat chitanţa de întreţinere la termen şi tu îi dai banii abia peste doo săptămâni.
Dacă te ştii că n-ai timp şi nervi să răspunzi la toţi dobitocii, da' vrei să vezi ce-ţi zic, scrie pe blog: cei ce intraţi aicea nu aşteptaţi răspunsul!
Dacă nu-ţi pasă ce zice lumea, închide, dracului, comentariile. Sigur că,  dacă îţi permiţi asta, înseamnă că scrii chestii care  îi lasă muţi pe cititori. Aici trebuie să chibzuieşti foarte bine, dacă eşti capabil.
În concluzie: dacă s-a născocit un manual de bune maniere reale, de ce nu s-ar inventa şi unul virtual?

Cât poţi jigni gazda?
Cât poţi fi de măgar cu musafirul?
Când scrii cu majuscule?
Cât poţi să te prefaci nepăsător la greşelile de ortografie ale gazdei/musafirului?
Când blochezi pe cineva, îl anunţi sau îl laşi să constate?

Las lista deschisă pentru alte nedumeriri/frustrări.

27 de comentarii:

  1. Tare pacatoasa postare ai introdus. Prin bagare. Acu toti stau in expectativa: ba, daca postez ceva acusi se cheama ca ma simt cu Mona pe basca?! Mai bine tic-tac, ca tacerea, stie orsicine ...
    Io, mai din cartier, mai dintre blocuri asa, ma rizic. Ca ce-o sa fie?
    Acu, groso-mondo, tu ai cam avea dreptate. Ca nu se face, cum ar veni!
    Nu zic, in pacatul asta am mai cazut si eu, cind si cind. Ori luat cu trebi care mai ard, ori ca, pur si simplu n-am mai stiut ce sa zic, ori ca simteam ca daca zic ceva, o zic p-aia greaua! Si nu se face, cum ar veni.
    Sigur, sint si de-astia care scriu asa, cu gindul: "luati, ciumpalacilor, de va adapati. Doar n-oti avea pretentii sa intram si-n vorbe" Citiva de-astia am vizitat si eu, de 2-3 ori, apoi i-am sters din blogroll si din memorie, si gata! Nu mai exista!
    Nu stam noi in 2-3 papagali de-astia, nu? Fiindca, dupa cum stim, posibilitatile mento-intelectuale nu sint, aproape niciodata, direct proportionale (daca intelegi ce vreau sa insinuez) cu statura morala. Pai nu?

    RăspundețiȘtergere
  2. P.S. N-am zis o vorba de greselile de ortografie. P-ale mele, te sfatuiesc sa te faci ca nu le opservi, ca altfel te lasi de blogerit, si-ar fi pacat. P-ale altora, chiar te rog sa le tacsezi cu severitatea cunoscuta. Sa mai puna mina pa carte, daca le arde de comunicare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Augustine, am încercat să fiu... finuţă! Ah, ce-mi place vorba asta! :))
      Adică n-am dat exemple şi am mai şi generalizat niţel problematica...
      Da' ţie, în particoler, la comentarii, pot să-ţi zic ce mă supără, dând exemple cu mine...
      Cum ar fi ca, la o postare de-a mea, unde am 5 comentarii, X,Y,Z,W şi Zoe Petre, eu îi răspund numai dumneaei.
      Cum ar fi ca, dacă din 5 comentatori cu opinii mai mult sau mai puţin critice, eu îl aleg pe unul singur, care m-a supărat cel mai tare şi-i scriu "'Ai că eşti prost!" Ăilalţi trebuie să se bucure că au scăpat cu bine? Nu le răspund, că sunt de acord cu ei sau nici nu-i bag în seamă? Atunci ăla pe care l-am făcut prost tre' să se simtă mulţumit?
      Zic că, dacă mă pomenesc cu 30 de comentarii şi n-am timp să le răspund tuturor, mai bine concep un mesaj "tuturor" şi-l postez pe ăla.
      Poate n-am dreptate, dar eu aşa simt: când trec pe un blog şi zic ceva şi nu primesc nicio reacţie, mă simt ca şi cum nu mi se răspunde la salut.
      Cred că şi mie mi s-a întâmplat să nu răspund cuiva care a scris ceva la o postare mai veche de două. Că nu prea mă întorc în urmă. Mea culpa!

      Despre problema ortografiei şi gramaticii în scris, zic s-o lăsăm pe altădată.

      Ștergere
  3. Haha, doamna sunteti o finuta, asta e adevarul pur.
    Imi permit sa copiez o definitie din http://dexonline.ro/definitie/frustrare
    despre mai sus pomenitul termen:

    FRUSTRÁ vb. tr. a lipsi, a priva pe cineva de un bun, de un drept; a păgubi; (p. ext.) a înșela. ....

    Sau, poate am uitat io limba romaneasca iar definitia frustrarii o fi alta;)

    Si-acu', ma-ntreb io, ca un "baiat" nepriceput (si pagubit) daca e careva pe-aici care ma considera singurul ...FRUSTRAT care posteaza pe bloguri:)
    Sa iasa la inaintare ca nu ma supar asa usor iar daca ma supar, ce-au acei indrazneti de pierdut?

    Prietenilor dumitale, sincere salutari de la mine.
    Si respectele mele pentru ca nu oricare ..."frustrat" de pe netosfera iti intra in gratii, nu-i asa?
    Io unu' mi-s norocos cata vreme-mi zici buna ziua:)))

    Sa nu uit, e bun threadul.
    E pe masura ascutisului mintii gazdei si a prietenilor sai.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Domnu'"Io", definiţia din dex se referă la verb. Acţiunea de la lipsi pe cineva de ceva. Pe "frustrat", noi îl folosim într-un sens mai complex, acela utilizat de psihologi. Privarea de recunoaştere, atenţie, afecţiune dă un frustrat. Frustratul are un comportament modificat faţă de normă, în societate, se apropie mai mult de de "complexat" decât de "păgubit". Doi indivizi pot reacţiona diferit în faţa unei frustrări. Sărăcia, de pildă, e o stare frustrantă. Nu e obligatoriu însă ca toţi săracii să se comporte ca nişte frustraţi.
      Dex-ul e cam superficial în cazul nostru şi se referă la lipsiri fizice, mie aşa îmi sună. Ţi s-a furat ceasul. Nu prea zici la poliţie că ai fost frustrat de ceas!
      Revenind: dacă te autocaracterizezi drept frustrat, atunci zi şi obiectul frustrării matale! :)
      Că eu nu cunosc decât unul, depărtarea, şi asta nu prea are legătură cu blogăreala...
      Cred că ai observat, chiar şi atunci când ne certăm, e tot o formă de a-ţi zice bună ziua. :)

      Ștergere
  4. Si banuiala mea e ca doamna nu se referea la vreun complex de pravalii pe bulevardu' Carol ci la frustrarile care-i pasc pe cei ce vor sa fie ascultati ori cititi de catre altii din pricina ca anturajul nu le ofera ...un complex suficient de auditori. Prac si DOmnia Sa are blog, nu?
    Oare de ce???
    :)
    De fapt dumneata spui clar ca: "Frustratul are un comportament modificat faţă de normă, în societate, se apropie mai mult de de <>... "
    QED!
    :))
    Cred ca doamna Matilda poate confirma cele spuse de dumneata, mai sus, nu?
    "Baiatul" e pe faza, asteapta acesta clarificare si multumerste anticipat.
    Zi buna:)

    PS
    Asa este, departarea este o mare frustrare dupa cum Romania nu se vede deloc de aici de unde sunt. La propriu, ca la figurat o simt prin dumneata ori prin amicii dumitale care vad scobitoarea din ochiul meu.
    Asta imi pare sa fie problema Ei acuta; n-are vizibilitate, e mereu la coada cozilor si asta spune unei lumi intregi mai multe decat observa cei care o privesc din interior. Ma refer la Romania; desigur, la Ea.

    Deci Ea are multe, multe, de invatat. Nu de la mine dar unii niciodata nu admit ca Ea, Romania este ramasa la urma urmelor in ultimele doua decenii. Se pare ca era mai bine vazuta poe vremea Ceausescului:))
    Stiu, e greu de acceptat si doare. De asta strigam si pe bloguri ca altfel ne-am descarca adrenalina in Azore, Caraibe ori am face schite in carbune, pe pietrele Panteoanelor vreme de cate sase luni pe an.
    Ah, ce fain ar fi, nu?
    :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mi-e teamă că n-ai înţeles sensul postării.
      EU mă simt frustrată pe blogurile celor care consideră că nu răspunzi oricui sau nu răspunzi de nicio culoare. EU sunt cea care crede că un feedback la postare merită, totuşi, un semn.
      Eu, în calitatea mea de vizitator pe blogurile altora, am frustrări.
      Nu mă refeream la tine.Nu m-am gândit nicio clipă la asta.

      Acuma, referitor la p.s.
      Aici sunt în dezacord total. Aici, dacă vrei, ne certăm! :)
      Au crezi tu că noi nu ştim că România nu se vede din USA? Ştim! Ştim că nu se vede atât din pricina ei, a României, cât şi din pricina USEI care vede numai cât se vede cu ochiul liberşi cât vrea ea..
      Să mă fac înţeleasă cu exemple. Dacă-i zici unui american "România", zice "Nadia Comăneci". Dacă-i zici "stilou", nu zice nimic. Dacă-i zici "ribozomi", crede că l-ai înjurat, necum să zică "Palade - român".
      Aşa că nu e asta ocaua cu care se măsoară Românica, dacă se vede sau nu de la americani.
      Asta una la mână!
      Doi la mână, omul de condiţie normală, educat, trăitor în România, nu-şi raportează identitatea la cum e văzut din America fiindcă, dacă s-ar raporta la o civilizaţie extraterestră ar trebui să se sinucidă înainte de-a primi răspunsul.
      Din cosmos, nu doar România, ci Terra însăşi, se vede ca o omletă. Dar ce-i pasă omletei cum se vede din Univers dacă, după ce a trecut prin arşiţa tigăii, încă mai conţine nutrimente valabile, decodificabile şi utilizabile de către aparatul digestiv al unui individ oarecare, înfometat?
      Crede-mă că nu e nici greu de acceptat şi nici nu doare, aşa cum îţi închipui tu, că România mai are multe de învăţat şi e invizibilă din America.
      America se îngrijorează cumva că e inexistentă pentru un trib oarecare, din junglă?
      I-ar putea dovedi Americii că tribul care abia a descoperit focul e înaintea Americii la adaptabilitate şi supravieţuire.
      Oamenii se consideră specia superioară fiindcă ei au descoperit focul. Asimov zice că delfinii n-au descoperit focul fiindcă nu le-ar fi folosit la nimic, dar nu sunt mai puţin inteligenţi ca noi.
      Nu poţi privi ţara asta cu propriii ochi, fără să te foloseşti de ochelarii Americii?
      Sunt sigură că noi, cei de-aici, îi vedem bube cu mult mai oribile decât cele pe care le vedeţi voi. Dar n-o ironizăm pe chestia asta şi nu facem generalizări nedrepte.
      Cu 15 ani în urmă am învăţat un italian putred de bogat şi tobă de carte să nu mai zică "voi, românii!", că nu e corect. Când se uită în ochii mei, să zică ce-are de zis după "Tu, Renata", după "voi, ăştia care lucraţi pentru mine", după "ăsta, şoferul meu român, care e inginer petrolist şi vorbeşte italiana ca mine, care m-a scăpat de ţepe şi mi-a economisit bani, ăsta, 'idiota', care a oprit maşina în dreptul unei bălţi şi mi-am udat pantofii..."
      Să nu mai facă generalizări, că eu, dacă număr la un moment dat câţi italieni avem în birou (trei) şi câţi dintre ei sunt neştiutori de caret (doi), ajung la concluzia că numai 30% din italieni sunt alfabetizaţi. Şi zău că am avut succes cu lecţia asta. Dar, repet, spre norocul meu, era un ins cultivat, cu studii temeinice în farmacologie, cu o facultate de comerţ, colecţionar de artă şi pasionat vânător de raţe sălbatice.

      Ștergere
  5. Phii, ce repede a apărut exemplul ...

    RăspundețiȘtergere
  6. Theodora
    Hai sa vedem:
    Cât poţi jigni gazda?
    Este de preferat sa nu o jignesti sau daca o jignesti sa te astepti ca acel comentariu este ultimul pe acel blog ... deci macar jigneste sa te tina minte :)
    Cât poţi fi de măgar cu musafirul?
    Cam cat isi permite si el :)
    Când scrii cu majuscule?
    Cand vrei sa te asiguri ca si daca citeste pe diagonala tot intelege ce vrei sa spui.
    Cât poţi să te prefaci nepăsător la greşelile de ortografie ale gazdei/musafirului?
    a) La infinit ... eu nici nu le observ
    b) daca vrei totusi sa ii faci un bine ii spui ca sa nu rada si altii de el/ea
    Când blochezi pe cineva, îl anunţi sau îl laşi să constate?
    Folosesc amandoua metodele :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Renata, sa fiu scurt: postarile lungi sunt incercari inutile de scoatere din adncuri a unei pietre azvarlite de doamna Matilda. Voluntar ori nu, bolovanul e aruncat, e acolo si cheama "baiatul cu complexe".
    Este de dorit interventia Sa ca sa evitam postari patetice cu explicatii inutile si definitii mai mult ori mai putin corecte ale complexelor ori frustrarilor de care suferim toti, FARA DESOSEBIRE.
    Oricum, toata stima pentru sensibilitatea dumitale si pentru umorul reusit ori nu al unor calatori sporadici.
    Cei ce se abtin s-ar putea sa rada pe infundate, privind pe geamul garniturii, neavand curaj sa coboare pe peron:)
    De cer?
    Usor de intels; sa nu se compromita conversand cu "baiatul cu complexe":)

    Alt PS
    Ma mai intrebi de ce nu se vede Romania?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Măi să fie!
      Asta era?!
      De ce nu i-ai răspuns tu, Matildei, dacă te-a supărat?

      p.s.: ...Dar nu te-am întrebat de ce nu se vede România din USA!

      Ștergere
  8. Postarea doamnei nu-mi era dresata dar era clar cine era "baiatul cu complexe":)))
    Nici Palade si nici P Poenaru n-au facut cariera in Romania, parca asa spune istoria lor.
    Daca il adaug pe Eugen Ionescu si pe H. Cuanda anjungem la o lista rusinoasa pentru natia careia ii apartinem deoarece mentionatii si-au desfasurat activitatea creatoare pe alte plaiuri decat cele mioritice.
    Unora le-a fost chiar rusine sa-si recunoasca obarsia...
    Deci, cum sa se vada din afara Romania din care in ultimele doua decenii au FUGIT peste doua milioane de oameni?

    Matilda nu m-s suparat, m-a lamurit (si ea) ca pasul meu spre vest a fost o afacere buna si ca nu trebuie sa-l regret vreodata:))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. 'Ai, că mă enervezi! :)
      I-ai uitat pe Bârncuşi, pe Enescu şi pe băiatu' cu insulina. Pe ăsta din urmă l-au uitat şi alţii, crezând că nu el a descoperit-o.
      Sper că ai scris "Cuandă" la mişto!

      Acuma, dacă tot e să tăiem în carne vie, eu am impresia (da' poate mă înşel) că ţi-e dor de-acasă. Altfel n-ai sublinia cu atâta conştiinciozitate că România nu se vede din America şi că te feliciţi că ai făcut pasul spre vest, pas pe care nu trebuie să-l regreţi vreodată.
      Presupun asta, fiindcă reacţionezi exact ca îndrăgostiţii în urma unei rupturi: aştern pe o coală de hârtie toate defectele, bubele, bilele negre şi chestiile demne de dispreţ ale fostului partener şi le recită de dimineaţă până seara, ca să le mai treacă de el.

      Ștergere
  9. Să cred, prin urmare, că bloggerul ideal e cooperant, amabil - chiar culant -, deschis dialogului, sporovăielnic (foarte), deloc (da' deloc!) agramat, spiritual şi, neîndoios şi neapărat, prompt? Bine, cred! Dar, oare, omul care intră în Gara ta, de pildă, nu o face tocmai ca să-ţi răspundă - el, ţie! - sau să-şi spună părerea la ce-ai scris? Că doară omu' de-aia intră, ca să comenteze, eventual să facă pe deşteptu'. Că o face conversând prin tastatură cu tine, e-n regulă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu ştiu, Florine! De-aia am deschis subiectul, să mă lămuresc.
      Probabil că bloggerul ideal e un om care stăpâneşte fără icneli limba în care scrie , fiindcă pe net atâta eşti: un scris!
      Dacă aş fi io Mama lu' Net, aş fi tare nedemocratică şi n-aş permite să-şi deschidă blog tipii care scriu "a-şi vrea să ştiu", "proast-o", "nu vrei să şti" şi celelalte...
      Culmea dracului e că tocmai ăştia emit opinii fără de care se poate trăi. Aşa că n-ar fi chiar un demers abuziv, să ceri bloggerului o alfabetizare decentă.

      În privinţa reacţiei faţă de comentatori, insist să cred că bloggerul trebuie să le răspundă celor care-şi dau cu presupusul la el pe blog şi că primul contact, măcar, trebuie să fie politicos.
      Mai cred că nu e frumos să facă discriminări, decât,poate, doar atunci când intrlocutorul nu catadicseşte să-şi ia un nume, e măgar şi impertinent din prima, dă cu injurii...
      Dar mie nu mi s-a întâmplat, slavă Domnului.

      Ștergere
  10. Renata, sărut mâna! Ce i-ai zis lu' Io m-a uns la suflet.
    Din păcate el a venit să spargă topicul cu ce-l doare pe el, nu să participe la discuţie! Şi ce-l doare nu prea e treaba noastră, fiecare trage după faptele lui!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cârco,
      ce-l doare pe "Io" e şi treaba noastră.
      Un pic mai sus am îndrăznit să schiţez ce-l doare.
      Crezi că, dacă mâine România ar fi ca America, "Io" s-ar întoarce acasă?

      Ștergere
    2. @ Renata,
      Dacă ştiam că "Io" e Neveu n-aş fi intervenit sub nicio formă. Aşa mă consider păcălit şi de tine şi, cum n-am de gând să mă las porcăit de individ, o să mă retrag.

      Ștergere
  11. carcotasule,
    Mai, grozavule, reciteste ce spune Renata si retrage-tomentariul in care-l ataci pe "Io" pana nu te umpli de ridicol.

    "...Las lista deschisă pentru alte nedumeriri/frustrări."

    Si, daca tu nu poti scrie pe blogul Renatei fara sa fii uns iti promit ca am sa trec pe la tine sa-ti dau "UNGUENT" ori de cate ori scartii; se pare ca ti s-au tocit lagarele, amice:)

    Deci, cu ce incalcase "Io" regulile sugerate de Renata ori standardurile bunului simt cata vreme doamna Matilda il pomenise pe Io ca fiind "baiatul cu complexe"?
    De unde pana unde, domnule?

    Hai, explica sa te vad cat esti de obiectiv.
    Precizeaza cine scartaie/ca(r)coteste p-aici;)

    RăspundețiȘtergere
  12. carcotasule,

    Sa nu uit, citeste si titlul threadului, amice.
    Daca nu-l intelegi, tipareste-l si intreaba-ti amicii ce vrea sa spune acest

    "Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!"

    Cand ajungi la o rezolutie cu constiinta ta (daca o gasesti), trimite-mi te rog un mesaj prin amica ta fidela, Julika P. din Texas.

    O sa transpire doo kile de pepsi-cola pe ora de placere sa te citesca si sa vada strambele pe care mi le bagi pe blogosfera roanesca;)

    Succes la inteles mesajul din titlu!

    RăspundețiȘtergere
  13. Renata,
    Cum as putea sa-mi permit sa stalcesc numele Savantului???
    Si-apoi atat de multe s-au schimbat in limba ce-am dobandit-o de mici copii incat sunt mereu in dilema....

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_%E2%80%9EHenri_Coand%C4%83%E2%80%9D_Bucure%C8%99ti

    Sa fie oare ochii mei de vina?

    RăspundețiȘtergere
  14. Domana, zici ca"
    "...ce-l doare pe "Io" e şi treaba noastră.
    Un pic mai sus am îndrăznit să schiţez ce-l doare.
    Crezi că, dacă mâine România ar fi ca America, "Io" s-ar întoarce acasă?"

    Asa e, ce ma doare pe mine e si treaba voastra. De fapt si drept e mai mult a voastra pentru ca Io nu-mi mai reinnoioesc pasaportul romanesc:)

    Da, m-as intoarce acasa, adica AICI unde locuiesc ACUM si pe care loc il numesc "acasa".
    Ce-a ramasa acolo si e inca pe numele meu e prada borfasilor securisti care au ajuns mari magnati peste noapte si a tiganilor care v-au incalecat fara rezistenta.

    Nu fac nazuri sa am de-aface cu tiganii de aici si cu un sistem pe care l-am gasit impamantenit, as fi crapat de oftica sa fiu acolo si sa vad crescand sub ochii mei "mladitele" de neghina care va usuca vietile.
    Deci, posibilitatea de a ma intoarce acolo are sanse zero.
    Cred c-am mai vorbit noi despre asta....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Neveule, "Coandă" se scrie cu "o", nu cu "u". Asta era problema.
      Dacă pentru tine, "acasă" e America, îmi dai voie să mă întreb de ce citeşti bloguri româneşti?
      E posibil ca explicaţia să fie la nivelul unui căţel maidanezdar eu, recunosc, n-o întrevăd.

      Ștergere
    2. Deci -nu ştiu dacă am înţeles bine - indiferent cum ar fi România mâine, şansele ca tu să te întorci aici sunt zero?
      Păi, atunci, de ce vrei să ne vindeci?

      Ștergere
  15. Citesc situri romanesti pentru ca pot alege intre o roxana si o Renata, o cita sau o Gina/Rizea fara sa fiu obligat sa raspund ori sa intreb decat daca am chef sau daca imi pare ca pot.
    Nu stiu ce nu intrevezi si la ce catel maidanez te referi; m-ai pierdut pe drum:)
    Chestia cu Cuanda al meu si cu Coanda cel drept e boala mea veche; s-a manifestat din nefericire si aici. Neatentie, dislexie ori prostie, alege ce-t9i convine daca nici macar dupoa ce l-am cautat pe dex n-am vazut diferenta intre varianta mea si cea reala.
    Scuze sincere celor carora le-am ranit retina.

    Oare am zis io ca vreau sa "va vindec" pe voi de ceva?
    Atrag doar atentia cand mis e pare ca sunteti pe langa drum; nu veti fi singurii cum nici eu nu-s. Difera doar circumstantele.
    De obicei io admit cand gresesc si-mi cer iertare, nu stiu cum is altii;)

    RăspundețiȘtergere