joi, 31 decembrie 2009

Alfa Centauri - ultima zi




Cândva, mi-au căzut, din greşeală, pe o bucată de carton lucios, câteva picături din pensula muiată în acuarelă. Nu le-a plăcut contactul cu suprafaţa velină şi s-au zgribulit, în nişte forme aleatoare.
Stricasem un dosar nou-nouţ. M-am enervat şi-am mai spălat odată pensula, în apa murdară, fără s-o scutur şi-am lăsat-o să se scurgă, de data asta intenţionat, în acelaşi loc. Picăturile s-au revoltat iar, înghesuindu-se în alte contururi.

A treia, a patra, a cincea oară… Băltoacele ocoleau mereu aceeaşi zonă. Zona prindea să semene cu o siluetă. Am ajutat-o puţin, cu un colţ de sugativă.
Mie începea să-mi pară a fi un om.
Treptat, petele întâmplătoare semănau a lume.
Ce lume?
Nu conta. Una, prima care-mi trecea prin minte, îndepărtată de a noastră.
Alfa Centauri?
Alfa Centauri.
Ce să fi căutat un om, probabil gol, atât de stingher, în lumea aceea?
Nimic.
Tocmai pleca.
Venea încoace.
Un om din Alfa Centauri îşi lua rămas bun de la locul lui de baştină şi pornea spre noi. Nu era stingher, ci îndurerat, speriat, vulnerabil.
Izgonit de-acolo, fără să înţeleagă de ce, părăsea Tot-Înţelesul-Lui şi avea să cadă, în patru labe, printr-un simplu click de teleportare, pe pământ.

După ce s-au uscat apoasele culori, am decupat imaginea şi am scris sub ea singurul titlu care mi-a trecut prin minte: “Alfa Centauri – ultima zi”.
Am vârât cartonaşul între filele unui caiet pe care nu-l prea deschideam şi-au mai trecut vreo zece ani. Poate mai mult.

Şi azi, căutând ceva, a căzut omul de Alfa Centauri dintre coperţi şi-a aterizat pe parchet.
Tocmai azi.
Ăsta ar putea fi un semn. Bun.

15 comentarii:

  1. La multi ani, Renata! Un an nou fericit!
    la multi ani si oamenilor din Alfa-Centauri, ajunsi din greseala intr-o lume careia nu i se potrivesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. LA MULŢI ANI, Ina!
    Sper să fim noi cei din Alfa Centauri.
    Noi, ăştia care ne mângâiem cu silabe şi ne îmbrăţişăm cu cuvinte!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ah, îţi scrisesem ceva frumos despre noi, ăştia din Alfa Centauri, dar n-a vrut sistemul să trimită comentariul.
    La mulţi ani!

    RăspundețiȘtergere
  4. Lucia, la mulţi ani!
    Noi, ăştia din Alfa Centauri, centauriţii, neciuruiţii,să ne dorim a rezista. Cât o fi nevoie...

    RăspundețiȘtergere
  5. Venisem aici pregatit sa-ti spun ceva nu tocmai placut ( citisem ce-ai scris la @Roxana Iordache).
    Nu mai pot sa-ti spun nimic urat cum ai fi meritatm pentru ca m-ai izbit cu sensibilitatea si inteligenta ta.
    Oricum ti-as fi spus ceva legat tot de Cent(a)uri. In sensul ca nu inteleg de ce o iei pe "acolo" ?
    Iti place sa arunci pe geamul sufletului mizeriile interioare si ti-e frica sa faci acest lucru in alta parte decat pe Centura, din teama de a nu te deconspira ?!
    Oricum o amenda tot ai primit pentru mizeriile aruncate, si sper sa-ti fie pentru inceput, suficienta :roll:
    La anul si La multi ani ! sper sa nu se mai repete ;-)

    RăspundețiȘtergere
  6. Re,

    LMA si sa-ti dea Dumenzeu numai sanatate, bucurii si ... rabdare ca sa ai grija de toata lumea.
    Si io te-as amenda dar numa' pentru ca esti sensibila si pen'ca detii ceva mai multa inteligenta decat media pe cap de blogger.
    Aviz celor care umbla cu carnetele de amenzi in buzunarele virtuale.
    Si LMA cititorilor tai.

    RăspundețiȘtergere
  7. Renata,

    Poate omul din Alfa Centauri o fi omul providenţial pentru Terra? Te pomeneşti că o fi un Obama picat din Lună? Glumesc!... Totuşi, oamenii din Alfa Centauri n-ar putea poposi pe nişte meleaguri carpato-danubiano-pontice, unde sălăşluiesc (încă!) puzderii de cercopiteci cu mintea tumefiată, care se închină la unu' Zeus?

    La mulţi ani, cu adâncă simpatie!

    RăspundețiȘtergere
  8. Renata, alfa-centaurienii te salutand ! Să-ţi fie bine, să-ţi fie cald şi lumină în suflet !

    RăspundețiȘtergere
  9. La mulţi ani, Radu Humor!
    Nu sunt prea inteligentă, dacă nu pricep la ce fel de centură faci aluzie şi ce anume te-a supărat din scrisele mele, pe blogul RI.
    Poate mă luminezi. Ce numeşti "mizeriile sufletului"?
    Ce ar trebui să nu deconspir?!
    Mi-e teamă că eşti victima unei confuzii.
    Ah, era să uit! Nu-mi plac două chestii pe lumea asta: portocalele şi ultimatumurile.

    RăspundețiȘtergere
  10. Hai Hui,
    mulţumesc pentru gândurile tale şi urări.
    Un an neaşteptat de bun să înceapă azi, pentru tine!

    RăspundețiȘtergere
  11. Florin,
    "omul" nu numai că a poposit exact pe meleagurile de care vorbeşti, dar te-a şi salutat la tine pe blog!

    RăspundețiȘtergere
  12. Matilda,
    şi i-am spus "căzutului din cer" că nu e singur aici, şi că suntem incredibil de mulţi cu el!

    RăspundețiȘtergere
  13. Cu multa simpatie si speranta pentru mai bine, iti urez La multi ani!

    RăspundețiȘtergere
  14. Reiau cu copy-paste urarea pe care am postat-o pe 31 decembrie, sub articolul „Inscripţie pe o oglindă cu coroniţă de mărunţişuri”:

    La mulţi ani Renata, ţie şi tuturor „prietenilor tăi de cuvinte”, cu un plus de căldură pentru Ina, pe care o simt mai aproape prin cele câteva vorbe schimbate împreună, şi cu o simpatie aparte pentru Zâzania, căreia sub pojghiţa de maliţiozitate ostentativă i se ghiceşte un suflet bun.
    Tuturor, un 2010 mai bun decât cel la care ne aşteptăm.

    P.S. Renata, se pare că noul Windows, pe care îl am instalat de curând, îmi face figuri. Altfel nu îmi explic de ce, de pe 24 decembrie încoace, de câte ori am intrat aici, nu mi-a mai apărut niciunul din articolele postate de tine ulterior, pentru ca acum, când am intrat din nou, să văd că mai existau nu mai puţin de cinci articole noi. Aşa se face că am postat urările pentru noul an sub articolul destinat sărbătorii Crăciunului. Sper să nu mai am parte de astfel de feste, care mă pun într-o postură caraghioasă (pentru că e caraghios să transmiţi urări pentru noul an, sub un articol dedicat Crăciunului).

    RăspundețiȘtergere
  15. La mulţi ani, Florian!
    M-am întrebat şi eu cum de nu mai treci pe-aici şi imediat am găsit o explicaţie, că poate eşti plecat, undeva unde nu ai net.
    În ceea ce priveşte defeţiunea de care vorbeşti, n-am idee de la ce vine.
    Totuşi mi s-a întâmplat şi mie, cu vreo două bloguri pe care le deschid din blogrollul Luciei, deşi acolo vedeam titlul nou, clickul mă trimetea la un articol vechi al omului respectiv. Într-unul din cazuri situaţia a persistat zile în şir. Nu ştiu cum a apărut anomalia şi cum de a trecut.

    Bine ar fi ca cele mai serioase necazuri din 2010, cu care ne vom confrunta să fie de calibrul acestei defecţiuni şi atât! :)

    P.S. ...şi acum mai e un text, mai recent, de ieri.
    "Omul de ceară" :))

    RăspundețiȘtergere