luni, 10 octombrie 2011

Tristeţi provinciale

"Văd că aveţi tendinţa să trataţi cu foarte mare spirit de glumă şi înţelegere propriile dumneavoastră inexactitudini…”  - a rostit actualul ministru al Învăţământului, şi haita înfometată a presarilor s-a năpustit  asupra cuvântului “inexactitudini”, că e greşit, că se zice “inexactităţi”... 
Aşa e: se zice "inexactităţi". DEX-ul online conţine şi forma “exactitudine” şi face trimitere la “exactitate”. 
Specialistul în trântă la BAC şi-a înfipt şi el dinţii în pagina 175 a dicţionarului şi, cu o logică ceva mai pertinentă decât cea pe care a utilizat-o în calcularea vitezei pumnului prezidenţial în falcă de copil, a sugerat că, dacă există antonimia exactitate-inexactitate, musai trebuie să fie şi exactitudine-inexactitudine.

Pe urmă, a venit autoarea pluralului “succesuri” şi l-a muşcat delicat de cur, atât cât putea juna europarlamentară să muşte  cu dinţişorii ei, din spatele buzelor de cauciuc, nişte fese care se strâng cu osârdie spre a asigura confortul tatălui ei, la Cotroceni.

Între timp s-a răcit vremea, a şi plouat, o idioată a traversat o trecere de pietoni călare pe bicicletă şi a smotocit-o un camion, un american care juca baschet la C.S.Giugiu a fost omorât de un interlop-giurgiuvean de onoare...

În fine, lucrurile s-au complicat în domeniul ştirilor de senzaţie, “inexactitudinile” ministrului şi-au cam “reperat” onoarea la PROTV,  alte “cestiuni” la ordinea zilei bat la poarta actualităţii.

Da’ io zic că e trist, provincial de trist, că nimeni, niciun magnat al limbii române, niciun câine al democraţiei vorbirii corecte, nu l-a înşfăcat pe amărâtul nostru de ministru mai din faţă – nu mă refer la şliţ, ci la poziţia cuvintelor sale în declaraţie -  de-acolo de unde zice  “spirit de glumă”.

Va’zică , în fond, n-au depăşit faza “suvenirului de amintire” nici măcar domnii jurnalişti.

12 comentarii:

  1. Renato, textul tau, el insuti, contine unele inexactitudini cu care nu pot fi de acelasi acord.
    Inainte de orisice, te joci cu focul afirmind ca are o logica pertinenta joaca de-a antonimiile realizate prin jongleria prefixelor. Faptul ca exista logaritmi neperieni nu presupune si existenta celorlalti, adica perieni. Si exemple sint convins ca poti dadea si tu, fara numar, fara numar!
    Mai la vale, imi amintesti vremurile in care gaseam, la sfirsitul cartilor, un biletel tiparit in care mi se poruncea: la pag. 23, r2j, in loc de ... se va citi ... . Si io, cuminte, chiar asa faceam!
    Fiindca, iata, in loc de “pluralului succesuri” , ar trebui citit “prularului succesuri”.
    Iar in loc de “l-a muşcat delicat de cur” ar trebui “l-a muşcat delicios de cur”.
    Sigur insa ca spiritul spiritelor de glume amuzante trebe sa ne insoteasca neincetat, ca asa a supravietuit poporul roman multor necazuri pe care nu le-ar fi avut daca nu era asa glumet.
    Gata! Ai grija!

    RăspundețiȘtergere
  2. Îmi îngădui permisiunea de a face şi eu o scurtă şi succintă observaţie la cele afirmate în relatarea dumneavoastră. Din succesiunea de evenimente pe care le-aţi înşirat, urmare a continuării lor normale şi fireşti, lipseşte unul, şi anume cel provocat de ministrul nostru de externe (care este total pe dinafară cu problemele dinăuntru ale ţării), prin declaraţia sa referitoare la... România cerşetoare.

    RăspundețiȘtergere
  3. Rădescule, da' rău mă mai mustri, frate! :)
    Orice sufix e permis, zic eu, dacă nu se calculează cu el viteza pumnului prin fotograme.
    Să mor io, dacă n-am vrut să scriu "prural", da' am zis că Ridzi e moartă şi-ngropată.
    Să trăiţi, de-acum am grijă!

    RăspundețiȘtergere
  4. Biliuţă,
    ministrul nostru de externe, pentru declaraţia lui, merită un "loc de dat cu capul", la care să ne încolonăm cu toţii, la coadă, şi să facem ce zice afişul. Deşi e prea târziu. Oricât ne-am sparge capul de-aici încolo, cât timp e Pede-Băsescu la putere, nu trebuie să ne mai mire nimic.
    L-am omis fiindcă mi-e nu mi-e clar că avem "externe".

    RăspundețiȘtergere
  5. Aoleu şi vai de mine! Am vrut să fac şi eu un „spirit de glumă”, şi iată că am fost luat în serios. Am scris „îmi îngădui permisiunea”, „scurtă şi succintă”, „din succesiunea de evenimente pe care le-aţi înşirat”..., ca să fiu în ton cu materialul dumneavoastră şi cu intervenţia domnului Rădescu. De obicei, eu nu scriu aşa. Şi nici nu vorbesc. Când nu ştiu cum se spune ceva, tac. Alţii, nu...
    Să aveţi o seară minunată!

    RăspundețiȘtergere
  6. Te mustru, Renato, ca asa sint eu: aspru, dar sever!
    Despre Rizdi, nu zice hop, ca odata scoate capu' si zice bau.
    Si, daca tot am dat pe-aci, ia zi tu lu' frac'tu: ce-are biochimia cu dinamica pumnului, sau macar cu subprefectura, ceva, acolo ...

    RăspundețiȘtergere
  7. @Biliuţă
    Am văzut io că nu prea "suni" bine, da' m-am abţinut, că nu e treaba mea aici să fac pe îndreptarul cu vizitatorii gării... Aşa că m-am limitat la unica problemă serioasă pe care o ridicai.:)
    Ne cunoaştem de prea puţină vreme ca să te iau de guler. Aşa că "mai bine am preferat" să nu bag în seamă stilul dumitale.

    RăspundețiȘtergere
  8. Bu ştiu, Rădescule! A zis ea, Biochimia că are ceva cu Dinamica Pumnului?! I-o fi vorbit Dinamica urât, o fi înjurat-o... :))

    RăspundețiȘtergere
  9. Odată, îl aveam şi pe Liiceanu. Sărea ca ars la orice eroare gramaticala. Se arăta oripilat şi de "vizavi-ul de vizavi". Ca să nu mai spun de "talentata" Muscă Mona căreia îi expedia scrisori. Acum, îl doare-n Heidegger de "succesuri", sau "inexactitudini", ori de DEX. Oftica profesorului de filosofie e că un om al său a ratat concursul pe un post de lector. Şi deplânge tăcerea în care se complac colegii săi în faţa anomaliilor de promovare în universităţi. Cică vrea să impună excelenţa drept unic criteriu de funcţionare al vieţii universitare. He-he, asta dupa ce s-a strofocat în a-l susţine pe Băsescu ca excelent mârlan-prezident (de-ar fi numai atât) la Cotroceni, pt că i s-ar fi parut lui că insul ar fi condamnat comunismul. Păi, TĂCEREA se răzbună. Tac şi colegii lui, intelectualii, precum mâlc tace şi excelenţa sa, filosoful, "vizavi" de toate "nazdrăvăniile" marinarului.

    RăspundețiȘtergere
  10. Oliver,
    am citit întâmplător articolul de mare ofuscare al lui Liiceanu, pentru că protejatul său nu s-a ajuns mai universitar decât era. Mi s-a făcut oarecum greaţă.
    Aşa cum mi se face şi de formula devenită consacrată - intelectualii lui Băsescu.
    La aşa Băsesc, aşa intelectuali!
    Poate că totuşi Pleşu depăşeşte în "mizerabilitatea" elastic-elegantă a discursului pe oricare dintre ei. Am ajuns să cred că vârfurile au, în ţara asta, mai abitir nevoie de Tătuc, decât prostimea.

    RăspundețiȘtergere
  11. Cred ca acest sir de comentarii, pe cit de pe atit de, se poate incheia apoteotic cu excelenta formula sugerata de seful de gara: asa basesc intelectualii!
    P.S. Renato, mie da-mi cuvinte mai usoare la testul asta de final, ca mereu ma incurc. Stii doar ca am avut piciorul in ghips, ce mama ma-sii!

    RăspundețiȘtergere
  12. Eu, Augustine, am diacritice pe tastatură, aşa că iau cuvântul "băsesc" în sens foarte strict.
    DAR , dacă nu le-aş avea, aş râde până aş plesni: aşa băşesc intelectualii.
    Eşti, cum zieam, MORTAL!

    RăspundețiȘtergere